Log in

Fuel for more patience 2016 - expoţie internaţională de artă ceramică

 „Vernissage étonnant!” sunt cuvintele artistei Martine Acquaviva după vernisajul de la galeria de artă din Turnul Fierarilor. Artiști ceramişti din Franţa, Polonia şi România au lucrat împreună timp de 15 zile, în studioul Asociaţiei Artiştilor Plastici Alma Mater Castrum Sex iar la finalul proiectului, creaţiile lor au fost prezentate publicului.  

Tabăra internaţională de ceramică Sighişoara 2016 / Sighişoara international ceramic art camp 2016 - este un proiect cofinanţat de Consiliul Judeţean Mureş şi Asociaţia Artiştilor Plastici Alma Mater Castrum Sex şi de SC. Sawely Prod SRL Sighişoara (sponsor principal), în derulare având ca parteneri Municipiul Sighişoara dar şi pe Montulé-Maison des Arts şi Terre d'artistes, Dreux, Franţa, Centrum Innowacyjno şi Fundacja Insolita, Wrocław, Polonia, - prin artiştii prezenţi în tabără. Sprijin organizării taberei au acordat şi Cesiro S.A., Siceram S.A., Interceram SRL,  Terecote SRL precum şi  Liceul şi Tehnologic nr.1.

RadioSon, Târnava TV,  Modernism.ro,  Artinfo.ro, InfoSighişoara.ro, Cuvântul Liber, Sighişoara.ro, Sighişoaraonline au relatat despre eveniment, începând cu expoziţia Manei Bucur care a prefaţat deschiderea taberei. Ştirile şi imaginile din tabără s-au răspândit în întreaga lume făcând rapid cunoscută activitatea artiştilor şi indirect Sighişoara.

 

Deschiderea oficială a expoziţiei a avut loc de la ora 19.00 în Galeria de Artă Contemporană Turnul Fierarilor în prezenţa ceramistei Mana Bucur preşedinta UAP România filiala Târgu Mureş, a managerului proiectului Daniel Romeo Todea preşedintele Asociaţiei Artiştilor Plastici Alma Mater Castrum Sex Sighişoara, a organizatorului taberei artistul Niculae Ardelean, a primarului Ovidiu Mălăncrăvean şi a viceprimarului Toth Tivadar, precum şi a invitaţilor şi publicului vizitator.

Martine Acquaviva şi Benoît Viet din Franţa, Agnieszka Marciniak, Teresa Milewicz, Krzysztof Rozpondek, Elżbieta şi Sebastian şi fiica lor Amelia Pietkiewicz din Polonia, Mana Bucur - Târgu Mureş, Mariana Cara şi David Olteanu şi Niculae Ardelean sunt numele artiştilor ce semnează lucrările expuse la ediţia din acest an a simpozionului ceramic de la Sighişoara.

Municipiul Sighişoara prin primarul Ovidiu Mălăncrăvean le-a conferit diplome de excelenţă artiştilor ca semn al trecerii lor prin Sighişoara precum şi ca recunoştinţă a meritelor lor în dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi cooperare româno - franceze  şi româno - poloneze. Au fost acordate diplome de onoare tuturor celor care s-au implicat în organizarea importantului eveniment plastic sighişorean.

Viceprimarul municipiul Toth Tivadar i-a felicitat pe participanţii la tabără şi a promis că „anul viitor se va acorda mai mult sprijin activităţilor culturale ce se desfăşoară în Sighişoara în special pe timp de vară.”

Artistul plastic Niculae Ardelean, responsabilul organizator al taberei şi sufletul acestui eveniment a arătat că „tabăra şi-a propus sa unească artişti din cât mai multe ţări ce pot să dea un nou înţeles cuvântului ceramică şi că el speră ca şirul acestor simpozioane să dureze.”

 

 Sărbătoarea care este pentru orice artist ziua vernisajului…pentru Martine Acquaviva, şi Benoît Viet  ziua a avut o dublă semnificaţie: fiind ziua patriei lor, Franţa. Ei au fost omagiaţi şi felicitaţi de executivul sighişorean şi de colegii lor români şi polonezi şi au primit aplauzele publicului prezent în galeria sighişoreană.

 

 Expoziţia poate fi vizionată până în 22 iulie, în fiecare zi între orele 10-18. Intrarea este liberă.

  • Publicat în Cultura

Mana Bucur şi "Provocarea Raku"

[sursa foto: Cecilia Lambu, postere: Daniel Romeo Todea]

La Galeria de Artă Contemporană Turnul Fierarilor, spațiul dedicat expozițiilor, tutelat de Asociației Artiștilor Plastici Alma Mater Castrum Sex Sighișoara, sâmbătă 2 iulie 2016, de la ora 17 a avut loc vernisajul expoziției de ceramică de artă a artistei plastice târgumureșene Mana Bucur, președinta UAP România - filiala Tg. Mureș, care a deschis seria activităţilor Taberei Internaţionale de Ceramică Sighişoara 2016.

Expoziţia „Provocarea Raku” e o adevărată revelație în lumea creației ceramicii „raku”(*).

Mana Bucur prezintă o serie de lucrări din sfera obiectelor ceramicii de artă în tehnici diferite ale formulei raku de o expresivitate artistică aparte.

Expoziția este un eveniment ce prefațează a doua ediție a Taberei de ceramică Internațională de la Sighişoara, la care participă artiști plastici din: Franța, Polonia, şi România.

Recenta expoziție din Turn, surprinde prin bogăția exponatelor, așa cum se exprima în cuvântul de deschidere plasticianul Radu Florea, redactor al Studioului de Radio România Târgu Mureș, sintetizând exercițiul plastic al artistei. „Relația artistei cu forma obiectului ceramic, transcende din registrul decorativ formal, în cel al sculpturii de profunde semnificații existențiale, fiind o întrepătrundere aparte în esența creației formelor.”

Cele trei elemente apa, focul și pământul, prin ardere, „recombină neîncetat forme tridimensionale, rotunjimi metafizice generatoare de mesaj artistic dintre cele mai surprinzătoare. În lucrări, se simte pulsând elementul viu, din formele prelucrate cu sensibilitate și rafinament, înainte chiar de taina oricărei înfățișări sau transformări. Geometrii nebănuite, care trimit la esența primordială a formelor primare: oul, ovoidul, cochilia, spirala, în facerea lor, au imprimate ritmurile proprii, într-o geometrie plastică a nucleului dătător de creație. Retorica sculpturală a Manei Bucur, este caracterizată de un sens aparte, cel al pregătirii zborului dinaintea părăsirii cuibului.” arăta Radu Florea în discursul de la vernisaj. El o prezintă pe Mana Bucur ca fiind  „artista care ne-a familiarizat cu câteva taine din arta tehnicii arderii raku”.

Mana Bucur descrie procedeul tehnic al prelucrării ceramicii raku, descriind semi-arderea, folosindu-se anumite glazuri, „frumusețea acestei creații în care niciodată nu poți să prevezi exact ce se va întâmpla după procesul de ardere și afumare a obiectelor, unde fumul își are rolul lui, pătrunde în nervurile lucrării dând obiectului amprenta unicității irepetabile.” Artista spune că după îndepărtarea acestuia, „te lasă pe tine ca privitor să străbați cu mintea și ochii o altă lume mai puțin cunoscută, aceea a visării. Arta modernă în general, îți lasă un câmp mai larg de meditație de contemplație.” Cu această ocazie am aflat, pe toată durata arderii, există o implicare colectivă care-i ține pe toți participanții „în priză”.

Tot în cadrul expoziției a avut loc proiecţia a trei filme de scurt metraj despre tehnici raku realizate de artistul plastic Dorel Cozma vicepreşedinte al UAP România – filiala Târgu Mureş. Unul dintre ele a fost realizat cu ocazia unui eveniment intitulat „arderea vrăjitoarei”, şi este legat de o legendă de la Târgu Mureș ce povesteşte o întâmplare petrecută cu sute de ani în urmă chiar în curtea unde sunt azi atelierele UAP-ului, unde ar fi fost arsă pe rug o vrăjitoare. Pornind de la această „istorie”, de o vreme se organizează aici evenimente raku, în care, arderea ceramicii la vedere, readuce aminte focul rugului acelei nefericite.

Așa cum spunea artista Mana Bucur, „fiecare lucrare își are mesajul, își are empatia cu privitorul, și acest lucru este mai pregnant cu cât seninul fețelor celor ce privesc este mai destins, zăbovirea este mai lungă, surpriza descoperirii, a uimirii.” Ea a descoperit tehnica raku în urmă cu 10 ani şi de atunci „se ține” de ea, pentru că întotdeauna îi oferă ceva nou.

Mana Bucur ne-a destăinuit cât este de încântată, de ceea ce a găsit la Sighișoara, de meritele asociației sighișorene în organizarea unui simpozion internațional de ceramică, de Sighișoara care rămâne locul predilect al „întâmplărilor” artistice, având acel plus de frumusețe conferit de unicitatea Cetății Medievale, a numărului mare de turiști „culturali” care îi bântuie stradelele indiferent de vreme și anotimp.

În data de 14 iulie, va avea loc vernisajul artiştilor prezenţi în tabără unul dintre ei fiind chiar Mana Bucur.

 

(Raku reprezintă o tehnică de prelucrare a ceramicii, apărută în Japonia în secolul al XVI-lea. Fondatorul acesteia, Chōjirō, a pus bazele unei dinastii de ceramiști, dinastia Raku, ce de cinsprezece generații continuă răspândirea acestei tehnici. Raku-yaki (楽焼) sunt obiecte ceramice produse cu ajutorul acestei tehnici, ele fiind folosite mai ales la ceremonia ceaiului. În mod tradițional, obiectele sunt formate cu mâna, și nu cu ajutorul roții olarului, iar temperaturile din cuptorul de ardere sunt mai degrabă scăzute, ceea ce dă obiectelor un aspect poros. Totodată, ele sunt scoase din cuptor când sunt încă fierbinți. Ele sunt apoi puse direct în apă sau lăsate să se răcească la aer.)

 

 

  • Publicat în Cultura

"I origins" expo foto de Iulia Muntean

Azi 1 iulie la Sala „Ciprian Porumbescu” (sala Sander) de  la Centrul Naţional de Informare Turistică Sighişoara a avut loc debutul personal fotografic al Iuliei Muntean.  Iulia este membră a Asociaţiei Artiştilor Plastici Alma Mater Castrum Sex Sighişoara şi a mai expus pe simezele asociaţiei în expoziţii de grup. Ea este elevă în clasa a XII-a la Colegiul Naţional „Mircea Eliade” şi câştigătoare a numeroase premii în arta foto. Iulia este eleva care cu care se mândresc trei dascăli şi artişti sighişoreni, Agoston Zsolt care i-a fost profesor  în clasele gimnaziale, Daniel Romeo Todea la liceu şi Levi Fodor cu care face o pregătire extra - curriculară la Palatul Copiilor Târgu Mureş – Clubul Copiilor Sighişoara. Expoziţia a fost curatoriată de Levi Fodor şi este un proiect realizat cu sprijinul Municipiului Sighişoara şi Asociaţiei Artiştilor Plastici Alma Mater Castru Sex Sighişoara. Expoziţia este deschisă până în data de 15 iulie şi poate fi vizitată între orele 9-17.

 

Arta - o oglindire a sufletului în plan material. E ca un drog ce îi curge artistului prin vene. Îl face să evadeze, să uite de realitate, de lumea cotidiană și să dea viaţă unei creaţii ce izvorăşte chiar din adâncul inimii sale gingaşe. Creaţia - o comoară de nepreţuit, atât pentru artist, cât și pentru privitor, pentru omul de rând ce pătrunde în lumea creatoare plină de speranţe şi vise. Poate că prin intermediul artei reuşim să ne apropiem de condiţia primordială. Totuşi, astăzi, nu vorbim despre o artă oarecare, ci despre una care reuşeşte să pătrundă dincolo de aparenţe, să atingă chiar sufletul privitorului în profunzimea sa.

Vorbim despre fotografie şi despre magia de a trăi într-un univers al amintirii în care picături de viaţă au fost imortalizate pe veci cu un instrument atât de simplu şi totuşi atât de complex – aparatul de fotografiat. Fotografia trebuie să transmită privitorului minunea vieţii şi frumuseţea sufletului uman. Acest lucru consider că a reuşit să creeze Iulia Muntean prin intermediul expoziţiei intitulate ,,I Origins”. Ea nu s-a gândit numai la puterea demiurgică a fotografului, ci a acordat o importanţă deosebită privitorilor, publicului, fiecare poză fiind deschisă interpretării.

Marea majoritate a lucrărilor Iuliei sunt naturi statice şi portrete. Natura statică împietreşte pe veci obiecte neînsufleţite, paradoxal, dându-le viaţă. Iulia a dat suflare unor lucruri nesemnificative la prima vedere, dar pentru un ochi format, pentru un talent deosebit ca al ei și o muncă asiduă de perfecţionare,  acestea au căpătat semnificaţii deosebite,  s-au modelat și s-au transformat în adevărate opere de artă.  Prin natura statică fotograful se joacă cu lumea, transmite gânduri, idei, sentimente lăsând privitorul să înţeleagă ce doreşte.                                                                              Portretele Iuliei sunt dominate de un motiv central, motivul ochilor, care oglindesc sufletul uman. Ele reuşesc să fascineze privitorul, să prezinte publicului personalitatea individului imortalizat. Iulia nu surprinde ceea ce poate fi văzut cu ochiul liber, ci ceea ce ascunde un om în inima sa – secretele, poveştile de viaţă şi sentimentele. Sufletul omului este ilustrat în toată complexitatea lui. Sunt prezentate atât părţile întunecate, cât şi cele luminoase, pline de culoare. De aceea, metaforic vorbind, putem spune că fotografiile Iuliei trec printr-o călătorie iniţiatică – explorează întunericul, încercând să ajungă la lumină. La fel cum Bacovia a reuşit să îşi găsească liniştea în poezia sa simbolistă, în acest mod a găsit Iulia Muntean estetica frumosului în părţi uitate din timp şi spaţiu, în umbre ce dau impresia unui nou început, în ochii ce ating oamenii profund.

Ca spectator şi prietenă apropiată a Iuliei, consider că, după cum nu putem cunoaşte în totalitate un om chiar şi după o viaţă întreagă, la fel susţin faptul că nici cuvintele mele nu pot descrie fotografiile Iuliei în adevărata lor profunzime. Din acest motiv, cred că publicul ar trebui să le admire şi să îşi formeze propria opinie despre aceste lucrări asupra cărora Iulia a reuşit să impregneze propria pecete, stilul ei artistic original.  

Mădălina Dan

  • Publicat în Cultura

Tabăra Internaţională de Ceramică Sighişoara 2016

Începând cu 1 iulie 2016, Sighişoara este pentru a doua oară gazdă a unei impresionante reuniuni plastice. Artiști din Franţa, Polonia, şi România vor lucra împreună timp de 15 zile, în studioul Asociaţiei Artiştilor Plastici Alma Mater Castrum Sex din str. George Coşbuc nr. 9, iar la finalul proiectului, creaţiile acestora vor fi prezentate publicului într-o expoziţie ce va fi deschisă în Galeria de Artă Contemporană Turnul Fierarilor. Artiştii vor interacţiona cu sighişorenii şi în perioada taberei de creaţie, când vor fi organizate în special pentru elevii de la profilul ceramic al Liceului Tehnologic nr. 2, workshopuri gratuite în materiale ceramice diverse (argilă, terracotta, porţelan, faianţă) şi cursuri de roata olarului.

Tabăra internaţională de ceramică Sighişoara 2016 / Sighişoara international ceramic art camp 2016 este un proiect cofinanţat de Consiliul Judeţean Mureş şi SC. Sawely Prod SRL Sighişoara şi aparţine Asociaţiei Artiştilor Plastici Alma Mater Castrum Sex Sighişoara, în derularea lui având ca parteneri Municipiul Sighişoara, Montulé-Maison des Arts, Dreux, Franţa, Terre d'artistes, Dreux, Franţa, Centrum Innowacyjno – Artystyczne ul. Kolonijna 20a, Piechowice, Polonia, Fundacja Insolita, Wrocław, Polonia, Modernism.ro, Cesiro S.A. Sighişoara, Siceram S.A. Sighişoara, Liceul Tehnologic nr.2 (M.I.U) Sighişoara şi Interceram SRL Sighişoara.

Deschiderea oficială a expoziţiei în prezenţa curatorului, criticului de artă Marius Tiţa, a ceramistei Mana Bucur preşedinta UAP România filiala Târgu Mureş, a managerului proiectului Daniel Romeo Todea preşedintele Asociaţiei Artiştilor Plastici Alma Mater Castrum Sex Sighişoara, a oficiliatăţilor locale, a invitaţilor şi a publicului vizitator va avea loc în data de 14 iulie 2015, la ora 17, în Galeria de Artă Contemporană Turnul Fierarilor.

Publicul sighişorean şi turiştii vor putea viziona expoziţia în perioada 15 - 22 iulie 2015, între orele 10-18.

 

Accentul acestei noi ediţii vine din partea artiştilor Martine Acquaviva şi Benoît Viet (Franţa),  Agnieszka Marciniak, Teresa Milewicz, Sebastian Pietkiewicz Elżbieta Pietkiewiczș şi Kryzstof Rospondek (Polonia). România va fi reprezentată de artista târgumureşeancă Mana Bucur şi de sighişorenii Mariana Cara Olteanu şi David Olteanu (membri UAP România), precum şi de coordonatorul programului artistul ceramist Niculae Ardelean.

Sighişoara este un centru naţional de tradiţie în ceramică, ceramica de menaj, a materialelor de construcţii şi a ceramicii fine. Tradiţia milenară a ceramicii în zona Sighişoara este demonstrată de descoperirile arheologice din zonă (istoria prelucrării argilei în zona are peste 2000 de ani. La doar un kilometru de sediul SICERAM SA Sighişoara s-a descoperit un cuptor artizanal de ars vase din pământ ce datează din anul 300). Muzeele au în colecţiile lor numeroase piese ceramice chiar mai vechi iar tradiţia meşteşugului artei populare a ceramicii este şi ea prezentă până în zilele noastre. Tradiţia prelucrării industriale începe încă la începutul secolului XX. În 1907 s-au pus bazele prelucrării industriale a argilei, iar din 1957 este fondată la Sighişoara una din cele mai importante fabrici de faianţă şi porţelan din ţară. În atelierele de creaţie au activat şi sunt prezenţi în continuare artişti plastici care desenează şi realizează prototipuri pentru producţia în serie mică şi mare, dar şi obiecte unicat de artă ceramică. Până la Revoluţia din 1989 la Sighişoara au fost organizate simpozioane naţionale de ceramică. Şirul acestor simpozioane a fost reluat în anul 2015 cu o primă tabără de ceramică internaţională realizată de Asociaţia Artiştilor Plastici Alma Mater Castrum Sex printr-o conjunctură favorabilă oferită de sprijinul APAR - Association Parisienne des Artistes Roumains, mijlocită de artista de origine română Rodica Costianu.

 

  • Publicat în Cultura

Expoziţia personală de pictură Ágoston Zsolt: „Re-fluxul reflectiv”

Galeria de Artă Contemporană Turnul Fierarilor Sighişoara prezintă în perioada 11 iunie-14 iulie expoziţia personală de pictură Ágoston Zsolt: „Re-fluxul reflectiv”

Ágoston Zsolt a absolvit pictura în 1983 la Institutului de Arte Plastice „Ion Andreescu”, (cum se numea atunci Universitatea de Artă şi Design din Cluj Napoca). Are în CV-ul de artist numeroase ieşiri pe simeze, fie în ţară, fie în străinătate cele mai numeroase desigur sunt cele de la Sighişoara care l-a "adoptat" din 1985. Este membru al UAP România şi al Asociaţiei Artiştilor Plastici Alma Mater Castrum Sex Sighişoara.

Plastica lui Agoston e rodul unei hărnicii şi a unei îndelungate perseverenţe în creaţia artistică. 
În 48 de picturi unite sub titlul „Re-fluxul reflectiv”, Ágoston Zsolt ne oferă spre contemplare compoziţii ce conturează un minunat „eu” creator al artistului într-o etapă mai lungă de timp. 
La nivelul vizualităţii, expoziţia îndeamnă la o contemplare, la reflecţie asupra existenţei prin intermediul unui re-enacment cu ajutorul artei fantasticului, al suprarealismului.


Pictura lui Agoston Zsolt ne poartă prin interacţiuni fantastice cum ar fi influenţele de tip magic şi mesaje supra-normale, mutaţia spre alt timp şi alt spaţiu, un vertigo supranatural, în compoziţii unitare îndelung studiate în care nimic nu e în plus şi nimic nu pare să lipsească, sugerând enumerări nesfârşite, chiar şi atunci când reprezentarea pare strict limitată de rama tabloului. Astfel, privitorul va regăsi în pictura lui Agoston o înşiruire de imagini care îl vor determina să simtă vâltoarea infinitului. 
Acolo unde enumerările sunt limitate, compunerea elementelor are scopuri practice, în timp ce acolo unde artistul vrea să sugereze mărimi nenumărate, privirile ne sunt angrenate ameţitor în ireal şi infinitul unor lumi ce par posibile doar pentru că în fiecare din noi există chemarea spre visare.

Maşina de cusut, în jurul căreia a crescut cum mărturiseşte pictorul, manechine şi fragmente de manechine, copilul ca un rod al mamei floare, măştile alternative ale existenţei simbolizate de cubul rubic, ziua şi noaptea, anotimpurile, timpul, vârstele omului, omul vitruvian, zodiile, elementele primordiale, ritualuri şi legende, fiinţe nude seducătoare şi fiinţe supranaturale, spaţii gotice, elemente ce devin moralizatoare în peisaje fantastice, inundate, sunt exaltarea vieţii prin Eros şi multiplicarea imaginarului – imaginal - imaginat.

Culoarea la Agoston este blândă precum cea filtrată de vitraliile marilor catedrale. Traseul expoziţional ne poartă de la o lucrare la alta parcurgând imagini -metaforă ce pendulează între a fi şi a povesti, între un spaţiu magic şi unul profan cu rupturi şi succesiuni splendid ordonate, juxtapuneri poetice în care alteritatea activează imaginarul şi adresându-se subconştientului devine spaţiul unor identităţi imaginare. Scoica, valul, copacul, oglinda, florile uscate, funia, roata dinţată, masa cu trei picioare, ferestrele, pocalul, lumânările sunt o suită imagistică ce devine semn pentru resuscitarea memoriei. 

Evocarea prin portret ni-l reaminteşte pe celebrul Bernic client fidel la „Coco Bar” (celebră bodegă sighişoreană din anii '80) cu celebrul lui palton purtat indiferent de anotimp, iar portretele soţiei şi al copilului, ori autoportetul oglindit aşează un punct de vedere conştient opus formelor şi conţinuturilor imaginale. 

Dinamismul, exuberanţa, planurile aeriene, sau frontale creează un spectacol cu o puternică forţă simbolică atât la nivelul schemelor arhetipale cât şi cromatic, în final imaginea, imaginile îşi asumă rol de catharsis.



 







 

  • Publicat în Cultura

Maraton expoziţional la Galeria de Artă Contemporană Turnul Fierarilor

Maraton expoziţional la Galeria de Artă Contemporană Turnul Fierarilor. 

O nouă expoziţie la Sighişoara. Arta plastică e un domeniu la care Sighişoara stă bine. Probabil de aceea candidaţii locali nu au mai catidicsit să şi-l treacă în program…nici în cel de vizitare [sic!].

Transilvanyan Contemporary Art Group                                                                                                                   

Artiștii plastici Floarea Vultur, Gabriela Alecu, Alexandra Belciug, Mihai Frunză, Olimpia Leah, Gáll Burján Rozália, Lia Lupu, Vasile Mureşan, Marcel Naste, Sabina Purcariu reuniți sub genericul Transilvanyan Contemporary Art Group, sunt prezenți la Galeria de Artă Contemporană Turnul Fierarilor din Sighișoara, cu  lucrări de pictură. Grupul este o asociere amicală şi de crez în jurul cunoscutului artist plastic Vasile Mureșan. Discipolii lui Mureşan prezenţi pe simezele galeriei sighişorene sunt de altfel membri în diferite asociații și uniuni Uniunea Artiștilor Plastici din România - filialele Cluj și Mureș, Asociația Artiștilor Plastici Mureș şi Asociaţia Artiştilor Plastici Alma Mater Castrum Sex Sighișoara, gazda expoziției.

 

Vernisajul a avut loc sâmbătă 14 mai 2016, în prezența unui numeros public.

 

Potrivit artistului plastic Daniel Romeo Todea – preşedintele Asociaţiei Artiştilor Plastici Alma Mater Castrum Sex din Sighişoara, inițiativa acestui proiect aparţine membrilor tărgumureşeni ai asociaţiei şi este o primă colaborare în această formulă, iar reuşita proiectului va atrage şi pe viitor alte evenimente în spaţiul galeriei sighişorene.

De o deosebită elocvenţă la adresa lucrărilor, cu ochi critic format, exersat, al simbolisticii semnelor plastice stăpân şi al limbajului vizual plastic, pictorul Vasile Mureșan, curatorul expoziţiei, a capacitat atenţia celor prezenţi la vernisaj printr-un expozeu încântător şi de o profunzime aparte, pe seama semnificaţiei fiecărei lucrări de pe simeze.

Traseul expoziţional cuprinde două planuri, unul celest şi altul terestru. Cele două planuri  îmbină ontologicul cu teologicul, morala şi credinţa, mistica creştină cu trăirile moderne.

În zona superioară a traseului expoziţional predomină simboluri precum Uroboros  - unitatea primordială, ciclul nesfârşit al timpului și al universului, peştele simbol precreştin, crucea, prapurii, cămașa Lui Hristos reprezentată ca o rupere dintru acelaşi trup peste care tronează curcubeul simbol al luminii, sfântul Potir ce poartă vinul, reprezentând jertfa sângelui Lui Iisus - sfânt Graal, pâinea sfinţită, prescura - trupul Lui Iisus, dar şi cheia  ca şi morală a alegerilor noastre precum ciclul porţii, trecerea vămilor, ce duce fie înspre păcat, fie porţi ce urcă  înspre Dumnezeirea sufletului.

Vorbind la adresa lucrărilor proprii, artista Gabriela Alecu, arăta că ele fac trimiteri la contemplare, spre reflecție, temele sunt marcate de trecerea de la o stare la alta, reprezentări ale ciclului vieţii.

Gáll Burján Rozália expune la acest nivel două lucrări, una plecând de la un citat biblic, apocaliptic despre acele vremuri de pe urmă când omul nu va avea scăpare nici în întunecimile ascunse ale pământului alta despre şansa scăpării prin alegere, unde lumina trebuie să vină din noi, prin curăţenie sufletească.

Lia Lupu, ne surprinde cu „Îngeri de foc”, „La izvoarele vieţii” şi „Miracol” trei compoziţii despre păzitorii celeşti, facerea lumii şi primele semne ale creștinismului în care patru peşti aşezaţi pe cele patru puncte cardinale devin simbol al crucii şi reluând într-o manieră relevatoare înmulţirea peştilor şi a pâinii, una dintre primele minuni pe pământ  ale domnului nostru Iisus Hristos.

 

Într-o manieră reprezentativă de excepţie sunt lucrările artistului plastic Marcel Naste,  ce vin cu o forță interioară pline de aureolată lumină în simbolistica reprezentării „praporilor” în care crucea în infinitele-i ipostaze extaziază într-o mare și binefăcătoare linişte, asperităţile sufletului oricărui privitor. Reprezentările din această listă infinită propusă de Naste intră în profunzimea lucrurilor din punct de vedere dogmatic–creştin aducându-ne ca argument în figurarea simbolică a praporilor, primele reprezentări ale Lui Iisus Hristos, prin monograme înainte ca acesta să primească chip în iconografie. Aceste reprezentări îşi au originea în zorii creştinismului pe vremea împăratului Constantin cel Mare, când acesta trebuia să lupte împotriva lui Maxențiu. Fiindcă s-a simţit în inferioritate numerică din punct de vedere al armatei, s-a rugat la Dumnezeu să-i dea un semn. În preziua luptei i-a apărut pe cer o cruce luminoasă purtând inscripţia „prin acest semn vei învinge!”. Noaptea în vis I s-a arătat Iisus Hristos, cerându-i, dacă vrea să câştige, să pună pe steagurile şi coifurile luptătorilor acel simbol care îi va aduce miraculoasa victorie. Pornind de la această temă religioasă, de la Iisus Hristos, de la lumină, de la „fereastra spre Dumnezeu”, Naste a preluat acele semne ale monogramei și le-a transpus în prapure, văzuţi ca o multiplicare aşa cum şi Brâncuşi făcuse în „Coloana recunoştinţei fără de sfârşit”, ce tot timpul se poate multiplica, în așa fel încât nu are finalitate. Ulterior după persecuţiile asupra creştinilor, când biserica s-a impus în spațiul cultural al mirenilor, aceste stindarde, s-au transformat purtând imaginea chipului domnului Iisus Hristos și a multor sfinţi. Fiind absolvent de teologie ortodoxă cu specializarea patrimoniu cultural, picturi bisericeşti şi iconografie, restaurare dar şi a unui master la Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca, Marcel Naste prin ceea ce face în artă completează o latură mai puţin cunoscută a misticii creştine şi transmiţând pictural faptul că există ceva şi dincolo de spaţiul teluric.

Floarea Vultur, expune din seria „Îngeri de lumină”. Se spune că de fiecare om se ocupă 160 de îngeri, aceştia făcând lumea să meargă, fiind un câmp de energie pentru om, acesta având nevoie de un expert al traseului cu pricina. Toată protecţia se întemeiază pe o formă sau alta de iubire, ai dătătorilor de veghere şi ocrotire. La fel ca la Andrei Pleşu, dar de data aceasta pictural  se afirmă că îngerii fac ca lumile noastre să se apropie şi să devină una, lumea lor să fie şi lumea noastră.

O lucrare de un roşu aprins semnată de Sabina Purcariu, reprezentând un înger căzut, sau însăşi căderea precum aripile frânte ale unui Icar ori ale meşterului Manole face trecerea între cele două zone ale traseului expoziţional spre planul terestru. Diagonala negativă a la Bruegel cel Bătrân stă la originea geometriei secrete a compoziţiilor Sabinei Purcariu, vectorii de culoare, creând linii de forţă dătători de dinamism şi dramatism.

La nivelul doi, terestrul, carnalul şi umanul începe să domine începând cu lucrările pictorului Vasile Mureșan, de o expresivitate aparte. În compoziţiile lui Mureşan avem parte vizual de ideea de urmă impregnată prin chiar conturul de palmă ori talpă, ideea de amprentă „pentru că ce este mai personal și mai de neimitat ca  amprenta cuiva?” ne spune Muri care marcheză pe pânză versurile: „Tăcut pustiu într-un pustiu/ Spre ce mă-ndrept nici eu nu știu/ Singur flămând şi însetat/ Eu de mine am uitat/ n-aveam pe mine lângă mine/ Decât un suflet bun de câine/ Ce şi-a dat viaţa pentru mine/ De-atunci sunt mort, nu mai sunt viu/ Şi rătăcesc într-un pustiu.” Poţi da sensuri nebănuite acestor amprente, acestor palme cu degete răsfirate precum ramurile viguroşilor copaci. Ca o naştere, ridicare spre desăvârşire prin chiar drumul vieţii spre curat spre lumină spre trezvie ori spre Înviere întru vrednicie şi sufletească curăţenie. Tratând o temă religioasă într-o manieră atipică, lumina aurie de un galben intens, totodată însemnând şi zeitatea supremă, în cazul nostru creştinismul, incomensurabilul Dumnezeu, cele 12 palme albe expuse într-un cerc simbol pentru farfurie, masă, întreg şi final, sunt apostolii la Cina cea de Taină, iar Hristos se oferă. Undeva mai jos, este simbolizat Iuda prin arginţii în palmă îndreptându-se spre cel Necurat, o amprentă neagră cu degetele în sus atingând palma trădătoare între două malefice tălpi tot negre. Într-un alt tablou trecerea fiecăruia cu a lui cea din urmă, urmă, idee preluată de la Brâncuşi, pământul şi cerul sunt transformate într-o clepsidră, unde născuţi puri, creştem, suferim, iubim şi ne risipim la final în tăceri abisale într-o lume fără de umbre. Între cele două emisfere ale clepsidrei stă notat urma cea din urmă. Muri accentuează dramatismul notând în jur pe pânză „Cu prima urmă timpul mi-l măsor/ Şi el se scurge urmă după urmă,/ Clepsidra timpului înghite tot/ Şi poate asta-i ce din urmă, urmă.” Vasile Mureșan artistul, constată cu tristeţe „cât de singur poţi să fii între oameni! Suntem ca o lumânare, corpul nostru este ceara, sufletul nostru este fitilul şi flacăra noastră este spiritul”.

Cu alte două compoziţii abstracte, Floarea Vultur simplifică spaţiul până la pătrat, iar patrulaterele perfecte se repetă în pătratul purtând dominantă de culoare, albastru pentru cer şi roşu brun pentru pământ. Cu cele patru laturi ancorate în cele patru puncte cardinale pătratul este o figură statică care dă naştere ritmului dar şi crucii. Pătratul este totodată şi simbol al minţii închise şi al instinctelor primare, ce ţin de pământ.

Olimpia Leah, prin căutările ei feministe despre feminin aduce o notă de inedit plastic. După seria „incredibila Eva”, artista continuă cu o nouă abordare despre feminitate pe o nouă temă intitulată „parfum de femeie” adică urma femeii pe care aceasta a lăsat-o de-a lungul secolelor de istorie. Lucrările sunt inspirate din reprezentările feminităţii în perioade sau stiluri artistice cu caracteristicile epocilor date în modă precum rococo, „la belle epoque”, art nouveau, ori de mari designeri vestimentari precum Alexander McQueenJean Paul Gaultier, Victoria's Secret, Tobie Giddio sau Doina Levintza. Utilizând explicit forme geometrice şi zone extinse de culori pure, respectiv pata plată, lucrările Olimpiei Leah amintesc aşa cum arată Vasile Mureşan de purism, variantă a cubismului susţinută de pictorul francez Amédée Ozenfant și de arhitectul Le Corbusier.

Mihai Frunză are o serie de lucrări ce aduc aminte cubism. Gama cromatică sumară, bazându-se în principal pe tonuri deschise întrezărind o atracţia pentru monocromie, pete mari de culoare nu neapărat exacte în delimitări geometrizate juxtapuse sugerează forme în care regăsim simboluri ale elementelor vieţii. Adam şi Eva, sunt după alungarea din paradis, iar cocoşul, oul, găina, tron şi scoică devin alegorii ale vanităţii umane.

Marcel Naste mai prezintă alte două compoziţii în zona expresionismului abstract încercând să redea percepţia şi contrastul dintre lumi, dintre celest şi teluric, dintre lumină şi întuneric, materie şi spirit.

O expoziţie de-a dreptul interesantă, ce cu siguranţă va crea emoţii privitorului şi pe care în următoarele două săptămâni vă propunem să o vizionaţi la Galeria de Artă Contemporană Turnul Fierarilor din Sighişoara. 

  • Publicat în Cultura

Transylvanian Contemporary Art Group

Galeria de Artă Contemporană Turnul Fierarilor Sighişoara găzduieşte în perioada 14-27 mai 2016 o nouă expoziţie de pictură.

Transylvanian Contemporary Art Group este reprezentată pe simezele sighişorene de Floarea Vultur, Gabriela Alecu, Alexandra Belciug, Mihai Frunză, Olimpia Leah, Gáll Burján Rozália, Lia Lupu, Vasile Mureşan, Marcel Naste, Sabina Purcariu. Grupul este o asociere în jurul lui Vasile Mureşan curatorul expoziţiei, artiştii fiind membri a diferite asociaţiii şi uniuni artistice (UAPR filiala Cluj, UAPR  filiala Mureş, AAP Alma Mater Castrum Sex, AAP Mureş)

Vernisajul va avea loc sâmbătă 14 mai la orele 17, expoziţia fiind prezentată de artistul plastic Vasile Mureşan.

 

 

  • Publicat în Cultura

"Sighişoara mon amour"

Galeria de Artă Contemporană Turnul Fierarilor Sighişoara găzduieşte expoziţia de arte vizuale „Sighişoara mon amour”, un eveniment care a fost prezentat în cadrul Turnirului Scriitorilor de artistul .Daniel Romeo Todea vineri 6 mai. Expoziţia poate fi vizitată până la data 14 mai.

<Titlul expoziţiei „Sighişoara mon amour” reuneşte sub genericul lui la nivelul I al galeriei, efortul pictural, grafica şi instalaţiile Alinei Vodă, cu cel din segmentul cuprinzând pictură, grafică, artă decorativă, artă digitală şi fotografie de la nivelul II semnată de grupul Agoston Zsolt, Niculae Ardelean, Maria-Ana Cociş, Dorel Cosma, Dorian Feier, Marcela Florea, Levi Fodor, Amalia Ghidiu, Olimpia Leah, Mihai Alecu, Dorel Moise, Pàzsint Anikò, Petru Purcariu, Szatmari Sandor, Dorin Stanciu, Daniel Romeo Todea, Tordai Zoltan, Vass Mària, Magdolna, Floarea Vultur, Dan Zaharia.

Imagine de la vernisaj (foto: Iulia Muntean)

Scurt recurs la istorie şi la cronologia unor întâmplări care au mai mult sau mai puţin de a face cu momentul acestei expoziţii.

Galeria unde are loc evenimentul este în Turnul Fierarilor situat în spatele Bisericii Mănăstirii. Turnul a fost ridicat în 1631 pe temeliile vechiului Turn al bărbierilor distrus apoi în incendiul din 1676 şi reconstruit ulterior. Etajul de sus adăpostea la sfârşitul secolului XIX remiza de pompieri civili, ocazie cu care a fost modificat interiorul coborându-l la nivelul pieţei. Intervenţiile ulterioare au readus structura de lemn la nivelul gurilor de tragere şi aruncare cu care turnul este dantelat spre exteriorul cetăţii, unde apare impunător şi masiv, în contrast cu latura spre cetate mult mai blândă, seducătoare şi romantică. Între 1997-1999 aici a funcţionat Teatrul din Turn o iniţativă a dramaturgului sighişorean Radu Macrinici. În acest spaţiu au fost organizate atunci sporadic şi câteva expoziţii de artă. Activitatea Teatrului din turn a fost întreruptă în 1999 din cauza lipsei resurselor de finanţare aşa cum s-a spus atunci.

Lucrări de consolidare şi restaurare au început în 2003, şi se spera prin 2005 ca proiectul unui teatru neconvenţional să funcţioneze aici. Ele nu au mai fost niciodată finalizate, primăria oprind finanţarea şi chiar neachitând unele lucrări executate în avans! Proiectul a fost abandonat şi de Radu Macrinici pe de o parte care s-a mutat la Baia Mare şi de consiliul local care după ce în 1999 nu a mai alocat bani pentru activitatea teatrală iar din 2004-2005 nu a mai găsit deloc fonduri pentru finalizarea proiectului. Turnul a rămas închis până în 2007 când stundenţi şi profesori de la UAD Cluj au organizat o primă expoziţie. Radu Macrinici care a derulat la Sighişoara două proiecte de succes: o ediţie a festivalului internaţional de teatru Atelier, şi programul „Teatrul de mâine, în spaţiul de ieri, pentru publicul de azi” a folosit prilejul pentru a se mai juca de câteva ori în spaţiul din turn. Din 2009 Asociaţia Artiştilor Plastici Alma Mater Castrum Sex Sighişoara a organizat aici programatic peste 120 de evenimente culturale în cea mai mare parte expoziţii de arte vizuale, conferind acestui spaţiu ideea de galerie permanentă de artă. Aici au mai avut loc şi recitaluri de muzică veche la clavicordul strămoş al pianului piesă aflată din colecţia Muzeului de istorie, concerte de muzică de cameră în cadrul Festivalului de muzică Academia Sighişoara, recitaluri de jazz, folk şi lansări de carte.

Datorită formulei neconvenţionale a spaţiului galeriei credem că este una dintre cele mai vizitate galerii din ţară. Peste o sută de mii de turişti îi calcă pragul anual.

Mariana Gorczyca, Alina Vodă şi Daniel Romeo Todea. Imagine de la vernisaj (foto: Iulia Muntean)

Alină Vodă, este invitata Marianei Gorczyca să completeze vizual evenimentul naţional Turnirul Scriitorilor. 

Alina Vodă face pointilism. (Pointilismul este una dintre cele mai interesante și neobișnuite tehnici picturale. Ideea e simplă: cu toţii ştim că din albastru şi galben obţinem verde. Dacă, însă, alăturăm cele două culori, având grija ca punctele să fie de aceleaşi dimensiuni, deci nu le combinăm, de la o anumită distanţă vom percepe prezenţa verdelui, de fapt. Aşadar, pointilismul este opusul picturilor tradiţionale. În timp ce acestea îmbină culorile, el le descompune. Altfel…punctele prefigureză era noastră digitală pixelată. Este tehnica prin care ţine să se exprime plastic, prin care construieşte tablourile din mici puncte de culoare creând un efect vibrant, sclipitor, care funcționează zonal și fuzionează de la distanță.)  

Originară din Sighişoara Alina Vodă, expune pe simeze din 2010. Patru expoziții personale, tematice la Bucureşti şi una la Sighişoara, unsprezece participări în expoziții de grup; două internaționale în 2012 la Veneția Italia şi Toulouse Franța 2016.

Tehnica ei este minuțioasă și evident are la bază o planificare atentă. Efervescente şi jucăuşe ca bulele dintr-un pahar de apă minerală, reci când sunt pe un fond verde sau turcoaz, romantice şi inocente ca licuricii unei nopţi de vară sau ca artificiile festivalurilor de vară sighişorene când sunt reliefate pe indigo şi bleumarin, devin cochete şi îşi îndulcesc apariţia pe un fundal roşu punctele de culoare cu o ușoară abatere de la culorile model sunt amestecate în vizualizatorul de pe retină, cauzând senzaţia unei vibraţii a aerului și de schimbare a luminii. Frotiuri pe alocuri, puncte opace mozaicale juxtapuse compun într-un ritm ameţitor imagini inspirate locul natal al artistei. Pictura Alinei Vodă este o combinație între formă și culoare. Scopul este provocarea unei emoții estetice și a comunicarea către privitor a unor sentimente având ca suport  trăiri interioare.

 

La nivelul II,  expune grupul de artişti membri ai Asociaţiei Artiştilor Plastici Alma Mater Castrum Sex şi o parte dintre ei şi ai UAP România.

Seria de lucrări este diversă ca tehnica de la artist la artist…tema generoasă permiţând abordări individuale.

Agoston Zsolt (UAPR) expune grafică…Stilul artistului este inconfundanbil. Agoston face trimiteri simbolice subtile spre un suprarealism rezervat. Levi Fodor  expune artă decorativă unde structuri diverse se suprapun, îmbinând realităţi organice repetitive. La Niculae Ardelean realismul pictural se adresează eului liric al spectatorului. Grafica digitală a lui Szatmari Szandor recompune cu farmec realul colând şi suprapunînd impresii ca o „lista infinită” a la Umberto Eco. La Amalia Ghidiu culorile verzui şi violaceul juxtapuse recreează senzaţii vizuale cu care rămâi în amintirile despre Sighişoara, cele două culori fiind cele mai utilizate arhitectural. Dorel Moise (UAPR Cluj) expune grafică în care laviuri înconjoară spumos şi senzual figurativul în care Sighişoara este reprezentată alegoric, carnal şi voluptuos ca o tânără împlinită zeiţă a frumuseţii şi amorului, descrisă în versuri de Eminescu „cu braţ molatic ca gândirea unui împărat”,  sau „…un înger, blând ca ziua de magie / Când în viaţa pustiită râde-o rază de noroc.”. Olimpia Leah (UAPR Cluj) se evidenţiază cu o lucrare din seria „parfum de femeie” lucrare picturală în pată plată în care alegoria este din nou prezentă. Vass Mária-Magdolna într-o gamă subtilă, cală şi feminină, îşi îndreaptă atenţia spre entităţi simbolice. Tordai Zoltan expune fotografie. Prezenţă constantă în cadrul expoziţiilor de la galeria din Turnul Fierarilor sau pe simezele fundaţiei Gaudeamus, Tordai rămâne puternic ancorat în specificul local imaginile lui uşor de recunoscut au unicitatea momentului sau al unghiului din care sunt surprinse. Dorel Cosma vicepreşedinte al UAPR filiala Tg Mureş, este prezent cu trei compoziţii, în care explorează emoţii ale întâlnirii cu medievaliatea. Floarea Vultur (UAPR Cluj) se joacă cu lumina, răsturnând convenţional planurile şi reducându-le la un spaţiu abstract ce resimte ca absurd spaţiul natural parafrazându-l pe Nichita Stănescu. Dan Zaharia, rămâne la un stil propriu de reprezentare unde fantasticul are ceva şi din umorul negru de factură magrittiană. Dorin Stanciu (UAPR Cluj), Dorian Feier şi Petru Purcariu râmân rebeli cromatic, tehnica picturală şi modul de organizare compoziţional îi aşează între neoexpresionişti. Freelancerul Mihai Alecu expune două lucrări închise cromatic pe a căror suprafaţă desluşim un desen executat cu o pricepere dobândită după izvoade şi erminia picturii monumentale bizantine. Ana-Maria Cociş (UAPR Târgu Mureş), Pàzsint Anikò, şi Marcela Florea întregesc parcursul expoziţional descris aici cu lucrări inspirate de peisajul sighişorean realizate în diverse tehnici şi unde cum spunea Nichita Stănescu „frumosul (...) este o acţiune şi în acest înţeles este comparabil cu timpul”.>

Abonează-te la acest feed RSS

3°C

Sighisoara

Light Rain

Umiditate: 93%

Vant: 11.27 km/h

  • 24 Mar 2016 6°C -3°C
  • 25 Mar 2016 8°C -4°C