Log in

ARIADNAE - expoziţie de arta textila

ARIADNAE


expoziție de artă textilă



Galeria de Artă Contemporană Turnul Fierarilor Sighişoara a Asociaţiei Artiştilor Plastici Alma Mater Castrum Sex Sighişoara găzduieşte în perioada 3-17 iunie expoziţia de artă textilă - sub titlul generic „ARIADNAE” organizată de Filiala Tărgu Mureş a Uniunii Artiştilor Plastici din România. 

Manifestarea artistică este una de grup şi reunește lucrări de artă decorativă şi instalaţii textile ale artistelor Bandi Kati, Erna Judit Berger Moise, Cigher Fernea Bianca, Csiky Szabó Ágnes, Fábián Gabriella, Maria Gliga, Hunyadi Mária, Gora Kovács Gabriella, Kolumbán Kántor Zita, Kozma Rozália, Angela Meglei, Mirela Mészáros, Molnár Krisztina, Nagy Dalma, Nagy Zsuzsa, Puskai Sarolta, Sajgó Ilona, Szakács Ágnes. 

Curatorul proiectului expoziţional „ARIADNAE” este artista Nagy Dalma. Salonul anual de artă textilă la Tg. Mureş a ajuns la cea de a XXI ediţie. Pentru prima dată însă - o sinteză a acestui salon - poate fi vizionată pe simezele sighişorene iar galeria din Turnul Fierarilor a impus crearea unui nou parcurs vizual.

În lucrările expoziţiei „semnificaţia dă sens decorativului formelor, în timp ce ludicul, real şi imaginativ, ne poartă în acest carusel al senzaţiilor care dau amprenta vitală, greu de confundat, a principiului feminin fără de care, nu-i aşa?, viaţa nu poate da viaţă. Ariadnae este un univers al elementelor naturale, al pretextelor vegetale de inspiraţie tradiţională, dar şi postmodernă.” arăta Radu Florea de la Radio România Tg. Mureş despre salonul târgumureşean. 

O „expoziţie de text şi textil” – este jocul de cuvinte prin care şi-a rostit încântarea scriitoarea Mariana Gorczyca membră a Consiliul Director al PEN Centre România, referindu-se la conceptul inițiat de artista Nagy Dalma. La Sighişoara, la „Ariadnae” vizitatorul e supus unei călătorii magice şi iniţiatice. Obiectele textile plane sau tridimensionale cu alegorii, însemne, semne heraldice ori sintetice, vii în culoare, altele transparente sau opace provoacă activarea imaginarului. Expoziţia o „sintaxă” pentru imaginar, un spectacol exuberant cu puternică forţă simbolică atât la nivelul schemei ideatice cât şi cromatic completează structura arhitecturală a galeriei. Spaţiul din Turnul Fierarilor intensifică vizual obiectele şi reciproc obiectele, textilul, se leagă unitar cu locul comunicând delicat cu fantezia vizitatorului. 


Expoziția este deschisă publicului zilnic în perioada 3 – 17 iunie 2017, în intervalul orar 9:00-18:00

Fotografia postată de Daniel Romeo Todea.

Fotografia postată de Daniel Romeo Todea.

Fotografia postată de Daniel Romeo Todea.

Fotografia postată de Daniel Romeo Todea.Fotografia postată de Daniel Romeo Todea.

Fotografia postată de Daniel Romeo Todea.

  • Publicat în Cultura

Fuel for more patience 2016 - expoţie internaţională de artă ceramică

 „Vernissage étonnant!” sunt cuvintele artistei Martine Acquaviva după vernisajul de la galeria de artă din Turnul Fierarilor. Artiști ceramişti din Franţa, Polonia şi România au lucrat împreună timp de 15 zile, în studioul Asociaţiei Artiştilor Plastici Alma Mater Castrum Sex iar la finalul proiectului, creaţiile lor au fost prezentate publicului.  

Tabăra internaţională de ceramică Sighişoara 2016 / Sighişoara international ceramic art camp 2016 - este un proiect cofinanţat de Consiliul Judeţean Mureş şi Asociaţia Artiştilor Plastici Alma Mater Castrum Sex şi de SC. Sawely Prod SRL Sighişoara (sponsor principal), în derulare având ca parteneri Municipiul Sighişoara dar şi pe Montulé-Maison des Arts şi Terre d'artistes, Dreux, Franţa, Centrum Innowacyjno şi Fundacja Insolita, Wrocław, Polonia, - prin artiştii prezenţi în tabără. Sprijin organizării taberei au acordat şi Cesiro S.A., Siceram S.A., Interceram SRL,  Terecote SRL precum şi  Liceul şi Tehnologic nr.1.

RadioSon, Târnava TV,  Modernism.ro,  Artinfo.ro, InfoSighişoara.ro, Cuvântul Liber, Sighişoara.ro, Sighişoaraonline au relatat despre eveniment, începând cu expoziţia Manei Bucur care a prefaţat deschiderea taberei. Ştirile şi imaginile din tabără s-au răspândit în întreaga lume făcând rapid cunoscută activitatea artiştilor şi indirect Sighişoara.

 

Deschiderea oficială a expoziţiei a avut loc de la ora 19.00 în Galeria de Artă Contemporană Turnul Fierarilor în prezenţa ceramistei Mana Bucur preşedinta UAP România filiala Târgu Mureş, a managerului proiectului Daniel Romeo Todea preşedintele Asociaţiei Artiştilor Plastici Alma Mater Castrum Sex Sighişoara, a organizatorului taberei artistul Niculae Ardelean, a primarului Ovidiu Mălăncrăvean şi a viceprimarului Toth Tivadar, precum şi a invitaţilor şi publicului vizitator.

Martine Acquaviva şi Benoît Viet din Franţa, Agnieszka Marciniak, Teresa Milewicz, Krzysztof Rozpondek, Elżbieta şi Sebastian şi fiica lor Amelia Pietkiewicz din Polonia, Mana Bucur - Târgu Mureş, Mariana Cara şi David Olteanu şi Niculae Ardelean sunt numele artiştilor ce semnează lucrările expuse la ediţia din acest an a simpozionului ceramic de la Sighişoara.

Municipiul Sighişoara prin primarul Ovidiu Mălăncrăvean le-a conferit diplome de excelenţă artiştilor ca semn al trecerii lor prin Sighişoara precum şi ca recunoştinţă a meritelor lor în dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi cooperare româno - franceze  şi româno - poloneze. Au fost acordate diplome de onoare tuturor celor care s-au implicat în organizarea importantului eveniment plastic sighişorean.

Viceprimarul municipiul Toth Tivadar i-a felicitat pe participanţii la tabără şi a promis că „anul viitor se va acorda mai mult sprijin activităţilor culturale ce se desfăşoară în Sighişoara în special pe timp de vară.”

Artistul plastic Niculae Ardelean, responsabilul organizator al taberei şi sufletul acestui eveniment a arătat că „tabăra şi-a propus sa unească artişti din cât mai multe ţări ce pot să dea un nou înţeles cuvântului ceramică şi că el speră ca şirul acestor simpozioane să dureze.”

 

 Sărbătoarea care este pentru orice artist ziua vernisajului…pentru Martine Acquaviva, şi Benoît Viet  ziua a avut o dublă semnificaţie: fiind ziua patriei lor, Franţa. Ei au fost omagiaţi şi felicitaţi de executivul sighişorean şi de colegii lor români şi polonezi şi au primit aplauzele publicului prezent în galeria sighişoreană.

 

 Expoziţia poate fi vizionată până în 22 iulie, în fiecare zi între orele 10-18. Intrarea este liberă.

  • Publicat în Cultura

Expoziţia personală de pictură Ágoston Zsolt: „Re-fluxul reflectiv”

Galeria de Artă Contemporană Turnul Fierarilor Sighişoara prezintă în perioada 11 iunie-14 iulie expoziţia personală de pictură Ágoston Zsolt: „Re-fluxul reflectiv”

Ágoston Zsolt a absolvit pictura în 1983 la Institutului de Arte Plastice „Ion Andreescu”, (cum se numea atunci Universitatea de Artă şi Design din Cluj Napoca). Are în CV-ul de artist numeroase ieşiri pe simeze, fie în ţară, fie în străinătate cele mai numeroase desigur sunt cele de la Sighişoara care l-a "adoptat" din 1985. Este membru al UAP România şi al Asociaţiei Artiştilor Plastici Alma Mater Castrum Sex Sighişoara.

Plastica lui Agoston e rodul unei hărnicii şi a unei îndelungate perseverenţe în creaţia artistică. 
În 48 de picturi unite sub titlul „Re-fluxul reflectiv”, Ágoston Zsolt ne oferă spre contemplare compoziţii ce conturează un minunat „eu” creator al artistului într-o etapă mai lungă de timp. 
La nivelul vizualităţii, expoziţia îndeamnă la o contemplare, la reflecţie asupra existenţei prin intermediul unui re-enacment cu ajutorul artei fantasticului, al suprarealismului.


Pictura lui Agoston Zsolt ne poartă prin interacţiuni fantastice cum ar fi influenţele de tip magic şi mesaje supra-normale, mutaţia spre alt timp şi alt spaţiu, un vertigo supranatural, în compoziţii unitare îndelung studiate în care nimic nu e în plus şi nimic nu pare să lipsească, sugerând enumerări nesfârşite, chiar şi atunci când reprezentarea pare strict limitată de rama tabloului. Astfel, privitorul va regăsi în pictura lui Agoston o înşiruire de imagini care îl vor determina să simtă vâltoarea infinitului. 
Acolo unde enumerările sunt limitate, compunerea elementelor are scopuri practice, în timp ce acolo unde artistul vrea să sugereze mărimi nenumărate, privirile ne sunt angrenate ameţitor în ireal şi infinitul unor lumi ce par posibile doar pentru că în fiecare din noi există chemarea spre visare.

Maşina de cusut, în jurul căreia a crescut cum mărturiseşte pictorul, manechine şi fragmente de manechine, copilul ca un rod al mamei floare, măştile alternative ale existenţei simbolizate de cubul rubic, ziua şi noaptea, anotimpurile, timpul, vârstele omului, omul vitruvian, zodiile, elementele primordiale, ritualuri şi legende, fiinţe nude seducătoare şi fiinţe supranaturale, spaţii gotice, elemente ce devin moralizatoare în peisaje fantastice, inundate, sunt exaltarea vieţii prin Eros şi multiplicarea imaginarului – imaginal - imaginat.

Culoarea la Agoston este blândă precum cea filtrată de vitraliile marilor catedrale. Traseul expoziţional ne poartă de la o lucrare la alta parcurgând imagini -metaforă ce pendulează între a fi şi a povesti, între un spaţiu magic şi unul profan cu rupturi şi succesiuni splendid ordonate, juxtapuneri poetice în care alteritatea activează imaginarul şi adresându-se subconştientului devine spaţiul unor identităţi imaginare. Scoica, valul, copacul, oglinda, florile uscate, funia, roata dinţată, masa cu trei picioare, ferestrele, pocalul, lumânările sunt o suită imagistică ce devine semn pentru resuscitarea memoriei. 

Evocarea prin portret ni-l reaminteşte pe celebrul Bernic client fidel la „Coco Bar” (celebră bodegă sighişoreană din anii '80) cu celebrul lui palton purtat indiferent de anotimp, iar portretele soţiei şi al copilului, ori autoportetul oglindit aşează un punct de vedere conştient opus formelor şi conţinuturilor imaginale. 

Dinamismul, exuberanţa, planurile aeriene, sau frontale creează un spectacol cu o puternică forţă simbolică atât la nivelul schemelor arhetipale cât şi cromatic, în final imaginea, imaginile îşi asumă rol de catharsis.



 







 

  • Publicat în Cultura

Maraton expoziţional la Galeria de Artă Contemporană Turnul Fierarilor

Maraton expoziţional la Galeria de Artă Contemporană Turnul Fierarilor. 

O nouă expoziţie la Sighişoara. Arta plastică e un domeniu la care Sighişoara stă bine. Probabil de aceea candidaţii locali nu au mai catidicsit să şi-l treacă în program…nici în cel de vizitare [sic!].

Transilvanyan Contemporary Art Group                                                                                                                   

Artiștii plastici Floarea Vultur, Gabriela Alecu, Alexandra Belciug, Mihai Frunză, Olimpia Leah, Gáll Burján Rozália, Lia Lupu, Vasile Mureşan, Marcel Naste, Sabina Purcariu reuniți sub genericul Transilvanyan Contemporary Art Group, sunt prezenți la Galeria de Artă Contemporană Turnul Fierarilor din Sighișoara, cu  lucrări de pictură. Grupul este o asociere amicală şi de crez în jurul cunoscutului artist plastic Vasile Mureșan. Discipolii lui Mureşan prezenţi pe simezele galeriei sighişorene sunt de altfel membri în diferite asociații și uniuni Uniunea Artiștilor Plastici din România - filialele Cluj și Mureș, Asociația Artiștilor Plastici Mureș şi Asociaţia Artiştilor Plastici Alma Mater Castrum Sex Sighișoara, gazda expoziției.

 

Vernisajul a avut loc sâmbătă 14 mai 2016, în prezența unui numeros public.

 

Potrivit artistului plastic Daniel Romeo Todea – preşedintele Asociaţiei Artiştilor Plastici Alma Mater Castrum Sex din Sighişoara, inițiativa acestui proiect aparţine membrilor tărgumureşeni ai asociaţiei şi este o primă colaborare în această formulă, iar reuşita proiectului va atrage şi pe viitor alte evenimente în spaţiul galeriei sighişorene.

De o deosebită elocvenţă la adresa lucrărilor, cu ochi critic format, exersat, al simbolisticii semnelor plastice stăpân şi al limbajului vizual plastic, pictorul Vasile Mureșan, curatorul expoziţiei, a capacitat atenţia celor prezenţi la vernisaj printr-un expozeu încântător şi de o profunzime aparte, pe seama semnificaţiei fiecărei lucrări de pe simeze.

Traseul expoziţional cuprinde două planuri, unul celest şi altul terestru. Cele două planuri  îmbină ontologicul cu teologicul, morala şi credinţa, mistica creştină cu trăirile moderne.

În zona superioară a traseului expoziţional predomină simboluri precum Uroboros  - unitatea primordială, ciclul nesfârşit al timpului și al universului, peştele simbol precreştin, crucea, prapurii, cămașa Lui Hristos reprezentată ca o rupere dintru acelaşi trup peste care tronează curcubeul simbol al luminii, sfântul Potir ce poartă vinul, reprezentând jertfa sângelui Lui Iisus - sfânt Graal, pâinea sfinţită, prescura - trupul Lui Iisus, dar şi cheia  ca şi morală a alegerilor noastre precum ciclul porţii, trecerea vămilor, ce duce fie înspre păcat, fie porţi ce urcă  înspre Dumnezeirea sufletului.

Vorbind la adresa lucrărilor proprii, artista Gabriela Alecu, arăta că ele fac trimiteri la contemplare, spre reflecție, temele sunt marcate de trecerea de la o stare la alta, reprezentări ale ciclului vieţii.

Gáll Burján Rozália expune la acest nivel două lucrări, una plecând de la un citat biblic, apocaliptic despre acele vremuri de pe urmă când omul nu va avea scăpare nici în întunecimile ascunse ale pământului alta despre şansa scăpării prin alegere, unde lumina trebuie să vină din noi, prin curăţenie sufletească.

Lia Lupu, ne surprinde cu „Îngeri de foc”, „La izvoarele vieţii” şi „Miracol” trei compoziţii despre păzitorii celeşti, facerea lumii şi primele semne ale creștinismului în care patru peşti aşezaţi pe cele patru puncte cardinale devin simbol al crucii şi reluând într-o manieră relevatoare înmulţirea peştilor şi a pâinii, una dintre primele minuni pe pământ  ale domnului nostru Iisus Hristos.

 

Într-o manieră reprezentativă de excepţie sunt lucrările artistului plastic Marcel Naste,  ce vin cu o forță interioară pline de aureolată lumină în simbolistica reprezentării „praporilor” în care crucea în infinitele-i ipostaze extaziază într-o mare și binefăcătoare linişte, asperităţile sufletului oricărui privitor. Reprezentările din această listă infinită propusă de Naste intră în profunzimea lucrurilor din punct de vedere dogmatic–creştin aducându-ne ca argument în figurarea simbolică a praporilor, primele reprezentări ale Lui Iisus Hristos, prin monograme înainte ca acesta să primească chip în iconografie. Aceste reprezentări îşi au originea în zorii creştinismului pe vremea împăratului Constantin cel Mare, când acesta trebuia să lupte împotriva lui Maxențiu. Fiindcă s-a simţit în inferioritate numerică din punct de vedere al armatei, s-a rugat la Dumnezeu să-i dea un semn. În preziua luptei i-a apărut pe cer o cruce luminoasă purtând inscripţia „prin acest semn vei învinge!”. Noaptea în vis I s-a arătat Iisus Hristos, cerându-i, dacă vrea să câştige, să pună pe steagurile şi coifurile luptătorilor acel simbol care îi va aduce miraculoasa victorie. Pornind de la această temă religioasă, de la Iisus Hristos, de la lumină, de la „fereastra spre Dumnezeu”, Naste a preluat acele semne ale monogramei și le-a transpus în prapure, văzuţi ca o multiplicare aşa cum şi Brâncuşi făcuse în „Coloana recunoştinţei fără de sfârşit”, ce tot timpul se poate multiplica, în așa fel încât nu are finalitate. Ulterior după persecuţiile asupra creştinilor, când biserica s-a impus în spațiul cultural al mirenilor, aceste stindarde, s-au transformat purtând imaginea chipului domnului Iisus Hristos și a multor sfinţi. Fiind absolvent de teologie ortodoxă cu specializarea patrimoniu cultural, picturi bisericeşti şi iconografie, restaurare dar şi a unui master la Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca, Marcel Naste prin ceea ce face în artă completează o latură mai puţin cunoscută a misticii creştine şi transmiţând pictural faptul că există ceva şi dincolo de spaţiul teluric.

Floarea Vultur, expune din seria „Îngeri de lumină”. Se spune că de fiecare om se ocupă 160 de îngeri, aceştia făcând lumea să meargă, fiind un câmp de energie pentru om, acesta având nevoie de un expert al traseului cu pricina. Toată protecţia se întemeiază pe o formă sau alta de iubire, ai dătătorilor de veghere şi ocrotire. La fel ca la Andrei Pleşu, dar de data aceasta pictural  se afirmă că îngerii fac ca lumile noastre să se apropie şi să devină una, lumea lor să fie şi lumea noastră.

O lucrare de un roşu aprins semnată de Sabina Purcariu, reprezentând un înger căzut, sau însăşi căderea precum aripile frânte ale unui Icar ori ale meşterului Manole face trecerea între cele două zone ale traseului expoziţional spre planul terestru. Diagonala negativă a la Bruegel cel Bătrân stă la originea geometriei secrete a compoziţiilor Sabinei Purcariu, vectorii de culoare, creând linii de forţă dătători de dinamism şi dramatism.

La nivelul doi, terestrul, carnalul şi umanul începe să domine începând cu lucrările pictorului Vasile Mureșan, de o expresivitate aparte. În compoziţiile lui Mureşan avem parte vizual de ideea de urmă impregnată prin chiar conturul de palmă ori talpă, ideea de amprentă „pentru că ce este mai personal și mai de neimitat ca  amprenta cuiva?” ne spune Muri care marcheză pe pânză versurile: „Tăcut pustiu într-un pustiu/ Spre ce mă-ndrept nici eu nu știu/ Singur flămând şi însetat/ Eu de mine am uitat/ n-aveam pe mine lângă mine/ Decât un suflet bun de câine/ Ce şi-a dat viaţa pentru mine/ De-atunci sunt mort, nu mai sunt viu/ Şi rătăcesc într-un pustiu.” Poţi da sensuri nebănuite acestor amprente, acestor palme cu degete răsfirate precum ramurile viguroşilor copaci. Ca o naştere, ridicare spre desăvârşire prin chiar drumul vieţii spre curat spre lumină spre trezvie ori spre Înviere întru vrednicie şi sufletească curăţenie. Tratând o temă religioasă într-o manieră atipică, lumina aurie de un galben intens, totodată însemnând şi zeitatea supremă, în cazul nostru creştinismul, incomensurabilul Dumnezeu, cele 12 palme albe expuse într-un cerc simbol pentru farfurie, masă, întreg şi final, sunt apostolii la Cina cea de Taină, iar Hristos se oferă. Undeva mai jos, este simbolizat Iuda prin arginţii în palmă îndreptându-se spre cel Necurat, o amprentă neagră cu degetele în sus atingând palma trădătoare între două malefice tălpi tot negre. Într-un alt tablou trecerea fiecăruia cu a lui cea din urmă, urmă, idee preluată de la Brâncuşi, pământul şi cerul sunt transformate într-o clepsidră, unde născuţi puri, creştem, suferim, iubim şi ne risipim la final în tăceri abisale într-o lume fără de umbre. Între cele două emisfere ale clepsidrei stă notat urma cea din urmă. Muri accentuează dramatismul notând în jur pe pânză „Cu prima urmă timpul mi-l măsor/ Şi el se scurge urmă după urmă,/ Clepsidra timpului înghite tot/ Şi poate asta-i ce din urmă, urmă.” Vasile Mureșan artistul, constată cu tristeţe „cât de singur poţi să fii între oameni! Suntem ca o lumânare, corpul nostru este ceara, sufletul nostru este fitilul şi flacăra noastră este spiritul”.

Cu alte două compoziţii abstracte, Floarea Vultur simplifică spaţiul până la pătrat, iar patrulaterele perfecte se repetă în pătratul purtând dominantă de culoare, albastru pentru cer şi roşu brun pentru pământ. Cu cele patru laturi ancorate în cele patru puncte cardinale pătratul este o figură statică care dă naştere ritmului dar şi crucii. Pătratul este totodată şi simbol al minţii închise şi al instinctelor primare, ce ţin de pământ.

Olimpia Leah, prin căutările ei feministe despre feminin aduce o notă de inedit plastic. După seria „incredibila Eva”, artista continuă cu o nouă abordare despre feminitate pe o nouă temă intitulată „parfum de femeie” adică urma femeii pe care aceasta a lăsat-o de-a lungul secolelor de istorie. Lucrările sunt inspirate din reprezentările feminităţii în perioade sau stiluri artistice cu caracteristicile epocilor date în modă precum rococo, „la belle epoque”, art nouveau, ori de mari designeri vestimentari precum Alexander McQueenJean Paul Gaultier, Victoria's Secret, Tobie Giddio sau Doina Levintza. Utilizând explicit forme geometrice şi zone extinse de culori pure, respectiv pata plată, lucrările Olimpiei Leah amintesc aşa cum arată Vasile Mureşan de purism, variantă a cubismului susţinută de pictorul francez Amédée Ozenfant și de arhitectul Le Corbusier.

Mihai Frunză are o serie de lucrări ce aduc aminte cubism. Gama cromatică sumară, bazându-se în principal pe tonuri deschise întrezărind o atracţia pentru monocromie, pete mari de culoare nu neapărat exacte în delimitări geometrizate juxtapuse sugerează forme în care regăsim simboluri ale elementelor vieţii. Adam şi Eva, sunt după alungarea din paradis, iar cocoşul, oul, găina, tron şi scoică devin alegorii ale vanităţii umane.

Marcel Naste mai prezintă alte două compoziţii în zona expresionismului abstract încercând să redea percepţia şi contrastul dintre lumi, dintre celest şi teluric, dintre lumină şi întuneric, materie şi spirit.

O expoziţie de-a dreptul interesantă, ce cu siguranţă va crea emoţii privitorului şi pe care în următoarele două săptămâni vă propunem să o vizionaţi la Galeria de Artă Contemporană Turnul Fierarilor din Sighişoara. 

  • Publicat în Cultura

Transylvanian Contemporary Art Group

Galeria de Artă Contemporană Turnul Fierarilor Sighişoara găzduieşte în perioada 14-27 mai 2016 o nouă expoziţie de pictură.

Transylvanian Contemporary Art Group este reprezentată pe simezele sighişorene de Floarea Vultur, Gabriela Alecu, Alexandra Belciug, Mihai Frunză, Olimpia Leah, Gáll Burján Rozália, Lia Lupu, Vasile Mureşan, Marcel Naste, Sabina Purcariu. Grupul este o asociere în jurul lui Vasile Mureşan curatorul expoziţiei, artiştii fiind membri a diferite asociaţiii şi uniuni artistice (UAPR filiala Cluj, UAPR  filiala Mureş, AAP Alma Mater Castrum Sex, AAP Mureş)

Vernisajul va avea loc sâmbătă 14 mai la orele 17, expoziţia fiind prezentată de artistul plastic Vasile Mureşan.

 

 

  • Publicat în Cultura

"Sighişoara mon amour"

Galeria de Artă Contemporană Turnul Fierarilor Sighişoara găzduieşte expoziţia de arte vizuale „Sighişoara mon amour”, un eveniment care a fost prezentat în cadrul Turnirului Scriitorilor de artistul .Daniel Romeo Todea vineri 6 mai. Expoziţia poate fi vizitată până la data 14 mai.

<Titlul expoziţiei „Sighişoara mon amour” reuneşte sub genericul lui la nivelul I al galeriei, efortul pictural, grafica şi instalaţiile Alinei Vodă, cu cel din segmentul cuprinzând pictură, grafică, artă decorativă, artă digitală şi fotografie de la nivelul II semnată de grupul Agoston Zsolt, Niculae Ardelean, Maria-Ana Cociş, Dorel Cosma, Dorian Feier, Marcela Florea, Levi Fodor, Amalia Ghidiu, Olimpia Leah, Mihai Alecu, Dorel Moise, Pàzsint Anikò, Petru Purcariu, Szatmari Sandor, Dorin Stanciu, Daniel Romeo Todea, Tordai Zoltan, Vass Mària, Magdolna, Floarea Vultur, Dan Zaharia.

Imagine de la vernisaj (foto: Iulia Muntean)

Scurt recurs la istorie şi la cronologia unor întâmplări care au mai mult sau mai puţin de a face cu momentul acestei expoziţii.

Galeria unde are loc evenimentul este în Turnul Fierarilor situat în spatele Bisericii Mănăstirii. Turnul a fost ridicat în 1631 pe temeliile vechiului Turn al bărbierilor distrus apoi în incendiul din 1676 şi reconstruit ulterior. Etajul de sus adăpostea la sfârşitul secolului XIX remiza de pompieri civili, ocazie cu care a fost modificat interiorul coborându-l la nivelul pieţei. Intervenţiile ulterioare au readus structura de lemn la nivelul gurilor de tragere şi aruncare cu care turnul este dantelat spre exteriorul cetăţii, unde apare impunător şi masiv, în contrast cu latura spre cetate mult mai blândă, seducătoare şi romantică. Între 1997-1999 aici a funcţionat Teatrul din Turn o iniţativă a dramaturgului sighişorean Radu Macrinici. În acest spaţiu au fost organizate atunci sporadic şi câteva expoziţii de artă. Activitatea Teatrului din turn a fost întreruptă în 1999 din cauza lipsei resurselor de finanţare aşa cum s-a spus atunci.

Lucrări de consolidare şi restaurare au început în 2003, şi se spera prin 2005 ca proiectul unui teatru neconvenţional să funcţioneze aici. Ele nu au mai fost niciodată finalizate, primăria oprind finanţarea şi chiar neachitând unele lucrări executate în avans! Proiectul a fost abandonat şi de Radu Macrinici pe de o parte care s-a mutat la Baia Mare şi de consiliul local care după ce în 1999 nu a mai alocat bani pentru activitatea teatrală iar din 2004-2005 nu a mai găsit deloc fonduri pentru finalizarea proiectului. Turnul a rămas închis până în 2007 când stundenţi şi profesori de la UAD Cluj au organizat o primă expoziţie. Radu Macrinici care a derulat la Sighişoara două proiecte de succes: o ediţie a festivalului internaţional de teatru Atelier, şi programul „Teatrul de mâine, în spaţiul de ieri, pentru publicul de azi” a folosit prilejul pentru a se mai juca de câteva ori în spaţiul din turn. Din 2009 Asociaţia Artiştilor Plastici Alma Mater Castrum Sex Sighişoara a organizat aici programatic peste 120 de evenimente culturale în cea mai mare parte expoziţii de arte vizuale, conferind acestui spaţiu ideea de galerie permanentă de artă. Aici au mai avut loc şi recitaluri de muzică veche la clavicordul strămoş al pianului piesă aflată din colecţia Muzeului de istorie, concerte de muzică de cameră în cadrul Festivalului de muzică Academia Sighişoara, recitaluri de jazz, folk şi lansări de carte.

Datorită formulei neconvenţionale a spaţiului galeriei credem că este una dintre cele mai vizitate galerii din ţară. Peste o sută de mii de turişti îi calcă pragul anual.

Mariana Gorczyca, Alina Vodă şi Daniel Romeo Todea. Imagine de la vernisaj (foto: Iulia Muntean)

Alină Vodă, este invitata Marianei Gorczyca să completeze vizual evenimentul naţional Turnirul Scriitorilor. 

Alina Vodă face pointilism. (Pointilismul este una dintre cele mai interesante și neobișnuite tehnici picturale. Ideea e simplă: cu toţii ştim că din albastru şi galben obţinem verde. Dacă, însă, alăturăm cele două culori, având grija ca punctele să fie de aceleaşi dimensiuni, deci nu le combinăm, de la o anumită distanţă vom percepe prezenţa verdelui, de fapt. Aşadar, pointilismul este opusul picturilor tradiţionale. În timp ce acestea îmbină culorile, el le descompune. Altfel…punctele prefigureză era noastră digitală pixelată. Este tehnica prin care ţine să se exprime plastic, prin care construieşte tablourile din mici puncte de culoare creând un efect vibrant, sclipitor, care funcționează zonal și fuzionează de la distanță.)  

Originară din Sighişoara Alina Vodă, expune pe simeze din 2010. Patru expoziții personale, tematice la Bucureşti şi una la Sighişoara, unsprezece participări în expoziții de grup; două internaționale în 2012 la Veneția Italia şi Toulouse Franța 2016.

Tehnica ei este minuțioasă și evident are la bază o planificare atentă. Efervescente şi jucăuşe ca bulele dintr-un pahar de apă minerală, reci când sunt pe un fond verde sau turcoaz, romantice şi inocente ca licuricii unei nopţi de vară sau ca artificiile festivalurilor de vară sighişorene când sunt reliefate pe indigo şi bleumarin, devin cochete şi îşi îndulcesc apariţia pe un fundal roşu punctele de culoare cu o ușoară abatere de la culorile model sunt amestecate în vizualizatorul de pe retină, cauzând senzaţia unei vibraţii a aerului și de schimbare a luminii. Frotiuri pe alocuri, puncte opace mozaicale juxtapuse compun într-un ritm ameţitor imagini inspirate locul natal al artistei. Pictura Alinei Vodă este o combinație între formă și culoare. Scopul este provocarea unei emoții estetice și a comunicarea către privitor a unor sentimente având ca suport  trăiri interioare.

 

La nivelul II,  expune grupul de artişti membri ai Asociaţiei Artiştilor Plastici Alma Mater Castrum Sex şi o parte dintre ei şi ai UAP România.

Seria de lucrări este diversă ca tehnica de la artist la artist…tema generoasă permiţând abordări individuale.

Agoston Zsolt (UAPR) expune grafică…Stilul artistului este inconfundanbil. Agoston face trimiteri simbolice subtile spre un suprarealism rezervat. Levi Fodor  expune artă decorativă unde structuri diverse se suprapun, îmbinând realităţi organice repetitive. La Niculae Ardelean realismul pictural se adresează eului liric al spectatorului. Grafica digitală a lui Szatmari Szandor recompune cu farmec realul colând şi suprapunînd impresii ca o „lista infinită” a la Umberto Eco. La Amalia Ghidiu culorile verzui şi violaceul juxtapuse recreează senzaţii vizuale cu care rămâi în amintirile despre Sighişoara, cele două culori fiind cele mai utilizate arhitectural. Dorel Moise (UAPR Cluj) expune grafică în care laviuri înconjoară spumos şi senzual figurativul în care Sighişoara este reprezentată alegoric, carnal şi voluptuos ca o tânără împlinită zeiţă a frumuseţii şi amorului, descrisă în versuri de Eminescu „cu braţ molatic ca gândirea unui împărat”,  sau „…un înger, blând ca ziua de magie / Când în viaţa pustiită râde-o rază de noroc.”. Olimpia Leah (UAPR Cluj) se evidenţiază cu o lucrare din seria „parfum de femeie” lucrare picturală în pată plată în care alegoria este din nou prezentă. Vass Mária-Magdolna într-o gamă subtilă, cală şi feminină, îşi îndreaptă atenţia spre entităţi simbolice. Tordai Zoltan expune fotografie. Prezenţă constantă în cadrul expoziţiilor de la galeria din Turnul Fierarilor sau pe simezele fundaţiei Gaudeamus, Tordai rămâne puternic ancorat în specificul local imaginile lui uşor de recunoscut au unicitatea momentului sau al unghiului din care sunt surprinse. Dorel Cosma vicepreşedinte al UAPR filiala Tg Mureş, este prezent cu trei compoziţii, în care explorează emoţii ale întâlnirii cu medievaliatea. Floarea Vultur (UAPR Cluj) se joacă cu lumina, răsturnând convenţional planurile şi reducându-le la un spaţiu abstract ce resimte ca absurd spaţiul natural parafrazându-l pe Nichita Stănescu. Dan Zaharia, rămâne la un stil propriu de reprezentare unde fantasticul are ceva şi din umorul negru de factură magrittiană. Dorin Stanciu (UAPR Cluj), Dorian Feier şi Petru Purcariu râmân rebeli cromatic, tehnica picturală şi modul de organizare compoziţional îi aşează între neoexpresionişti. Freelancerul Mihai Alecu expune două lucrări închise cromatic pe a căror suprafaţă desluşim un desen executat cu o pricepere dobândită după izvoade şi erminia picturii monumentale bizantine. Ana-Maria Cociş (UAPR Târgu Mureş), Pàzsint Anikò, şi Marcela Florea întregesc parcursul expoziţional descris aici cu lucrări inspirate de peisajul sighişorean realizate în diverse tehnici şi unde cum spunea Nichita Stănescu „frumosul (...) este o acţiune şi în acest înţeles este comparabil cu timpul”.>

Salonul de primăvară

Galeria de Artă Contemporană Turnul Fierarilor prezintă în perioada 26 martie-16 aprilie expoziţia de arte vizuale:
"Spring - Salonul de primăvară 2016"  
Evenimentul este organizat de Asociaţia Artiştilor Plastici Alma Mater Castrum Sex în colaborare cu membri ai UAP România şi în parteneriat cu Municipiul Sighişoara 

Expun pictură, grafică şi fotografie:
Agoston Zsolt, Niculae Ardelean, Maria-Ana Cociş, Dorel Cosma, Dorian Feier, Levi Fodor, Amalia Ghidiu, Olimpia Leah, Sorina Parchirie, Petru Purcariu, Dorin Stanciu, Szatmari Sandor, Georgiana Târbă, Daniel Romeo Todea, Tordai Zoltan, Vass Maria Magdolna, Alina Vodă, Floarea Vultur, Dan Zaharia.

curatorul expoziţiei prof. Daniel Romeo Todea

  • Publicat în Cultura

Arta sighişorenilor pe simeze în Polonia

Aventura artei ceramice, începută la Sighişoara continuă în Polonia la Zduny Romănii le-au întors vizita polonezilor.

Zduny este un oraş situat în Voievodatul Silezia de Jos, la 70 de km de Wroclaw unul dintre cele mai vechi oraşe din Polonia, cunoscut înainte sub numele de Breslau (denumire germană). Wroclaw se pregăteşte să devină Capitala Culturală Europeană 2016.

Centrul Cultural din Zduny, Polonia, găzduieşte concomitent cu expoziţia de la Galeria de Artă Contemporană Turnul Fierarilor din Sighişoara, o expoziţie ce cuprinde o parte din lucrările executate în tabăra de ceramică de la Sighişoara ce s-a desfăşurat la finele lunii iunie, galeria sghişoreană expunand cealaltă parte

Lucrările artiştilor plastici sighişoreni, Mariana Cara Olteanu, David Olteanu, Niculae Ardelean și Daniel Romeo Todea, ale ceramiştilor clujeni Peter Felix şi Vasile Cătărău şi a artistei hunedoreance Ana Iancu se regăsesc din nou alături de cele ale artiştilor polonezi acum aflaţi ei în postura de gazde: Wlodzimierz Ćwir, Agnieszka Marciniak, Teresa Milewicz, Leri Papidze și Sebastian Pietkiewicz. 

La Centrul Cultural din Zduny alături de lucrările de ceramică şi-a găsit locul pe simeze şi grafica semnată de sighişorenii Agoston Zsolt şi Niculae Ardelean.

Vernisajul expoziţiei de ceramică din oraşul polonez a avut loc în data de 24 iulie 2015 în prezenţa domnului Tomasz Chudy primarul din Zduny.

Evenimentul este în preambulul expoziţiei taberei de ceramică aflate în desfăşurare zilele acestea în Zduny. Niculae Ardelean ne-a relatat că „arderea se va realiza în cuptoare tradiţionale construite special pentru ca focul să dea forma finală în acea mereu răbdătoare reîntâlnire a celor patru elemente primordiale ale artei ceramice: pământ, apă, aer, foc”.

Timp de două săptămâni, artiştii ceramişti modelează lutul într-un cadru natural magnific situat în inima Poloniei, într-una dintre cele mai vechi fabrici de ceramică Kaflarnia. După uscare, lucrările vor prinde forma finală în cuptoare de ardere tradiţionale, special construite de tip: Mali, corean, maghiar și Raku (japonez).

Tabăra internaţională se desfăşoara la Zduny începând din 2009. La această ediţie, a şaptea, participă artişti din Romănia, Franţa, Georgia şi Polonia. Tabăra a început pe 21 iulie şi se va finaliza cu o nouă expoziţie la 1 august, cănd în oraşul polonez are loc un Festival al culturilor frontaliere şi un Târg regional de artizanat.  Vor putea fi vizionate atunci atăt lucrările ceramice cât şi locul unde au fost create operele de artă.

 

 

  • Publicat în Cultura
Abonează-te la acest feed RSS

3°C

Sighisoara

Light Rain

Umiditate: 93%

Vant: 11.27 km/h

  • 24 Mar 2016 6°C -3°C
  • 25 Mar 2016 8°C -4°C