Log in

Mar al discordiei în CL sighişorean - finantarile nerambursabile din fonduri publice

Finanţările nerambursabile din fonduri publice - Mărul discordiei în Consiliul Local sighişorean

 

Ședințele extraordinare inițiate de executivul sighișoarean, în ultima vreme au devenit o regulă nu o excepție. Unele proiecte, se tot reiau, până sunt votate de consilieri, cu toată opoziția unora care fie se abțin de la vot, fie nici nu se mai prezintă la şedinţe. La fel s-a întâmplat şi cu proiectul de hotărâre „privind aprobarea acordării finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate (…) în baza Legii nr. 350/2005 (…)”. La ultima ședință „extraordinară” din 12 iulie a.c. - după alte două încercări eşuate anterior, una într-o şedinţă extraordinară şi alta în una ordinară – de data aceasta, proiectele depuse de ONG-uri pentru activități de interes local, nonprofit şi de interes general au primit undă verde.

Consilierii Uniunii Independente Pentru Sighişoara (UIPS) au lipsit, cu excepţia lui Bogdan Burghelea, cel care înainte ca proiectul să fie supus votului, a ținut să facă câteva observaţii asupra felului în care acest proiect s-a tot perindat pe masa aleșilor locali. El a arătat că același proiect de hotărâre, ce a mai fost pus pe ordinea de zi a şedinţelor anterioare trebuia defalcat, „fiecare articol să fie unul din proiectele propuse spre finanțare”, adăugând şi că raportul de specialitate nu a fost adus la zi. După consilierul Burghelea, unele proiecte prezintă anumite lacune, şi era bine ca acele proiecte ce suscită unele lămuriri să fie discutate chiar dacă din Comisia de evaluare au făcut parte câțiva colegi din consiliu local. El a mai spus că la niciunul dintre proiecte nu a văzut depusă de către solicitanți declarația pe propria răspundere care să dovedească încadrarea prevăzută de art. 12 alin 3 din Legea 350/2005. El a dat ca exemple „care sfidează logica” proiectul fundației „Gaudeamus” ce propune subvenționarea internatului cu suma de 59.400 lei, deși o parte din copiii cazați acolo provin din alte localități mai apropiate sau mai îndepărtate de Municipiul Sighișoara şi cel al Fundației „Elan” ce nu are o descriere a activităților ce urmează sa le desfășoare. După consilierul Burghelea, şi Asociația „Cultura Viva” a solicitat o sumă foarte mare – apreciind la aproximativ 25% din bugetul alocat tuturor proiectelor la un loc, în condițiile în care anul trecut pentru același proiect asociația s-a descurcat fără finanțare din partea municipiului. Un alt proiect care i s-a părut consilierului UIPS-ist că ar suscita unele lămuriri este cel al „Asociației îngrijirea acasă” care nu ar avea potrivit consilierului surse de finanțare în afară decât cele pe care ar urma să le primească de la Municipiul Sighișoara, dar care ar intenționa să amenajeze un spațiu, „cheltuială aflată pe lista cheltuielilor neeligibile conform anexei 6 din Regulament”. După consilierul Burghelea, revenirea pentru a treia oară asupra acestui proiect, în aceeași formă, din punctul de al celor de la UIPS, „este o sfidare a legii, a consilierilor locali, dar și a cetățenilor.” Pentru acest motiv în semn de protest, el s-a retras de la ședință, nu înainte să declare, că acesta este motivul pentru care nici un consilier din UIPS nu a participat la ședință.

În cadrul dezbaterii „omul de taină” consilierul personal al primarului Laurenţiu Şoneriu a adus unele lămuriri arătând că: „pentru a se pronunța pe eligibilitatea acestor proiecte competența legală revine conform Legii nr. 350/2005 Comisiei de selecționare și evaluare a proiectelor și nicidecum consiliului local.” Mai spune că nu înțelege în ce măsură unii consilieri, s-ar mai putea pronunța pe fondul acestor proiecte, în condițiile în care, consilierilor le revine doar sarcina să aprobe sau nu, finanțarea in corpore a acestor proiecte declarate deja câștigătoare. Şoneriu a mai spus că a existat un termen de contestații în care orice persoană sau oricare dintre consilierii nemulțumiți puteau să se adreseze comisiei şi că procedura de selecție aparţine doar comisiei, iar competența Consiliului local se rezumă doar să voteze finanțarea. El a precizat ca argument art. 27 din Legea nr. 350/2005 în ceea ce privește constituirea Comisiei de evaluare care și-a asumat răspunderea asupra a ceea ce au hotărât, şi că „acele asociații, acele entități care au fost declarate câștigătoare, s-ar putea îndrepta împotriva consilierilor care au votat împotrivă finanțărilor proiectelor acestora, în condițiile în care Comisia de evaluare le-a declarat eligibile”.

La rându-i consilierul Dan Colceriu, chiar dacă nu a putut vota având interese directe, și-a arătat satisfacția la votul dat proiectelor evaluate ca fiind „benefice pentru oraș”.

Viceprimarul Toth Tivadar a răsuflat ușurat, știind că, o dată cu votul dat proiectelor totul va intra în normal spunând şi că „o astfel de tevatură face parte din domeniul manipulării, şi că în fapt se spun jumătate din adevăruri…”.

Consilierul Ionel Gavrilă, a subliniat şi domnia sa, că este „inadmisibil să nu fie votate aceste activități culturale, sociale și sportive propuse în proiecte depuse în baza Legii 350/2005, odată proiectele trecute prin filtrul comisiei, nu mai este necesar să mai fie discutate în Consiliu local, comisia răspunzând în totalitate pentru ceea ce a selectat.”

Secretara primăriei Anca Bizo, a ținut să adauge că ceea ce s-a aprobat are baza legală bine fundamentată iar pe domnia sa o interesează „legalitatea și oportunitatea actului” restul neavând nicio relevanță.

Cu toate că proiectul a fost aprobat suntem curioşi cum va putea fi el pus în practică ştiind că urmează perioada în care ar trebui semnate contractele. Ori din cele 11 proiecte rămase spre a primi finanţare doar 3 dintre ele nu ar încălca principiul neretroactivităţii, respectiv excluderea posibilității destinării fondurilor nerambursabile unei activități a cărei executare a fost deja începută sau finalizată la data încheierii contractului de finanțare. Acest principiu îl regăsim şi în legea 350/2005 şi în HCL 59/11.04.2017 (în Anexa 2 care cuprinde Regulamentul privind regimul finanţărilor nerambursabile la pag.2 Art 10 litera d). Pe acest motiv probabil a fost retrasă finanţarea pentru „Târgul Meşteşugarilor” proiect al Fundaţiei Veritas ce fusese declarat oportun de Comisia de evaluare dar care s-a derulat deja.

Pentru celelalte proiecte ce încalcă principiul neretroactivității Prefectul ar putea avea un cuvânt de spus știind că în calitatea de reprezentant al Guvernului și a prerogativelor ce le are, conform legii „verifică legalitatea actelor administrative ale consiliului local sau ale primarului” lucrul ce ar putea tulbura apele finanțărilor nerambursabile.

Prelungirea atât de mult a trecerii prin Consiliul Local sighişorean a aprobării finanţării ar putea face ca legalitatea de care vorbeşte Anca Bizo să devină o problemă, şi deşi sumele sunt aprobate ele să fie diminuate ori anulate cu totul deoarece opt dintre proiecte au ca perioade de derulare date care prevăd activităţi începând cu 1 iunie, 1 iulie, 12-17 iulie, sau care exced perioada rămasă până la sfârşitul anului indicând 6 luni de la semnarea contractului”.

Cel mandatat de HCL-ul aprobat acum cu semnarea contractelor de finanţare este primarul Ovidiu Mălăncrăvean. Să vedem ce şi cât… va semna!

Solicitanții care au obținut finanțare sunt rugați să se prezinte în termen de 30 de zile pentru semnarea contractului la Biroul Juridic, cu certificatele de atestare fiscală actualizate și cu bugetul de venituri și cheltuieli refăcut în funcție de sumele aprobate. Apreciem destul de larg termenul, având în vedere că unele activități așa cum am arătat mai sus sunt deja derulate sau în curs de derulare.

Să stea în firea sighişorenilor oare, să nu reușească ei din 2005, de când este legea în vigoare şi până în zilele noastre, să înțeleagă şi să se înțeleagă pe o lege atât de simplă?

            Vasile Luca

O primăvară, fără ”Curăţenie de primăvară”

Sighişorenii au fost „cadorisiţi” din 2009, cu o taxă specială „de salubritate” percepută iniţial pe familie şi apoi pe locuinţă. Motivaţia instituirii acestei taxe a fost, la vremea respectivă, necesitatea suportării cheltuielilor cu salubrizarea domeniului public, inclusiv prin ridicarea gunoaielor abandonate de făptaşi necăutaţi şi neprinşi, căci „hoţul neprins e om cinstit”, dar şi pentru suportarea cheltuielilor cu colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor nemenajere ridicate săptămânal din câte o zonă a oraşului sau în lunile de curăţenie de toamnă şi primăvară la care însă s-a renunţat. După cum este prevăzut de lege, serviciile publice, deci şi salubrizarea, ar trebui să se organizeze de autorităţi în interesul membrilor comunităţii, nu împotriva acestora. La începutul anului trecut sighişorenii au fost anunţaţi cu cinism că se renunţă la ridicarea acestor deşeuri şi ca urmare să apeleze la Schuster Ecosal SRL pentru ridicarea deşeurilor nemenajere: contracost.

Evident se pune fireasca întrebare...

dacă s-a renunţat la singurul serviciu de care sighişorenii beneficiau în baza taxei instituite în 2009 - mărită progresiv pe parcursul mai multor ani - pentru ce se mai plăteşte acea taxă pentru fiecare imobil, indiferent dacă e locuit sau nu? Dacă acest serviciu nu se mai prestează, sub pretextul  că nu  a fost inclus în contractul cu operatorul de salubritate - care este, aţi ghicit, de aproape 20 de ani acelaşi: SC Schuster Ecosal SRL - la origini activitate a primăriei privatizată ingenios în anii ’90 - de ce nu s-a desfiinţat taxa? Cât de naivi îi pot crede aceşti neaveniţi pe sighişoreni? De când s-a sistat săptămânala ridicare de gunoi nemenajer,  curăţenia de primăvara şi cea de toamnă au devenit un fel de trambulină spre băierile pungii banilor publici, luând bani pe ceva ce nu se face, povară  pe umerii plătitorilor de taxe şi impozite. Asta în timp ce taxa de salubritate, înfiinţată sub pretextul susţinerii financiare  a acestor activităţi nu numai că nu a fost desfiinţată ci dimpotrivă,  a fost majorată de la 60 la 88 lei, deşi cei din executivul oraşului susţineau sus şi tare că nu se măresc taxele şi impozitele pentru 2015. Când au primit însă acasă înştiinţările de plată oamenii au constatat că au de plătit mai mult decât anul trecut. Şi când te gândeşti că unii stau în Roră, Venchi sau pe coclauri unde nici să vrea utilajele nu au cum să ajungă sau să intervină. Darmite dacă nici nu se vrea. După ce anul trecut în locul organizării acţiunii fireşti de „Curăţenie de primăvară” am fost îndemnaţi de cei care pretind de la toată lumea o taxă de salubritate cu valoare crescândă pe măsură ce serviciile primite se reduc sau dispar, anul acesta subiectul este trecut sub tăcere, curăţenia oraşului fiind trecută pe umerii hărniciei elevilor. Departe de a fi un lucru rău, dimpotrivă fiind unul cu efecte benefice asupra educaţiei lor civice şi a conştientizării importanţei unui mediu înconjurător sănătos, această delimitare a Primăriei de rolul pe care ar trebui să îl joace în curăţenia oraşului, pentru care, aşa cum se ştie, cheltuind  bani grei pe seama a ceea ce nu se face, o astfel de abordare este extrem de nocivă dar care se înscrie pe linia dezinteresului manifestat faţă de problemele reale ale comunităţii, în timp ce, se trâmbiţează, culmea tot pe bani publici desigur, în mass media, taman contrariul.

„Ora Pământului”...

este o acţiune cu tradiţie la Sighişoara şi trebuie să recunoaştem cu consecinţe pozitive în plan educaţional şi în cel al cultivării spiritului civic la tânara generaţie. Felicitări Muzeului de Istorie care iată se implică şi sprijină cultivarea civismului alături de sistemul de învăţământ. Însă a lăsa pe seama altor instituţii şi la urmă pe seama copiilor rezolvarea uneia dintre cele mai vizibile probleme ale oraşului denotă o meschinărie fără margini. Copiii ar fi putut fi încurajaţi să participe la curăţenia de primăvară ca parte a comunităţii locale care se pregăteşte să preia frâiele în următorii 15-20 de ani. Ar fi fost un exerciţiu de civism util pentru ceea ce îi aşteaptă în viitor. Dar, de vreme ce pentru fiecare locuinţă din acest oraş Primăria încasează o taxă de 88 lei – valoare majorată „pe şest” la sfârşitul anului trecut – pentru salubritate şi deszăpezire, timp în care un oraş întreg se plânge că niciunul din aceste servicii nu se prestează, este imoral să laşi copiilor ceea ce tu aveai obligaţia să faci.

A venit primăvara. Zăpada s-a deszăpezit singură, iar după topire (ea nefiind curăţată de cei care încasează taxa de mai sus şi pentru deszăpezire) odată cu mijirea primilor ghiocei – mizeria oraşului se dezvăluie în toată „splendoarea” precum o carie neplombată. Sighişorenii se plâng de executarea serviciilor de curăţenie corespunzătoare precum şi de cele pentru descurajarea celor care murdăresc sau distrug patrimonial oraşului...şi îşi aduc aminte că Sighişoara a achiziţionat de ani de zile de la firma fostului senator Başa un sistem – „miop” se pare - de supraveghere video a domeniului public. Acea cheltuială, deloc de neglijat ca valoare, se dovedeşte a fi fost complet  inutilă şi fără finalitate de vreme ce sistemul nu e folosit pentru găsirea celor vinovaţi de distrugeri ale elementelor de mobilier stradal, spaţii verzi, indicatoare etc. dar şi de aruncarea/abandonarea de gunoaie pe domeniul public. Dacă prin acel serviciu sau Poliţia Locală s-ar efectua verificări şi monitorizări pe teren ale serviciilor de utilităţi publice, aşa cum reiese din titulatura serviciului, s-ar vedea cum se mătură sau mai bine spus cum nu...cum se colectează resturile menajere...cum nu se sortează deşeurile deşi există o Staţie de sortare, cum se fură de la groapa de gunoi, organizat şi cu ştiinţa celor care au responsabilitatea activităţii de colectare, sortare şi depozitare a deşeurilor.

 „Legea lui trei”

 Despre aceste activităţi de care se ocupă „triada”: Primăria, Schuster Ecosal SRL şi mai nou cu Ecoserv Sig SRL – despre care am ridicat de-a lungul vremii multe semne de întrebare,  dar nu am obţinut decât tăcere sau, mai rău admonestări, sau mai recent chiar ameninţări… Voi continua să întreb şi să cer informaţii de interes public, accesul la tot ceea înseamnă activitatea autorităţilor publice. Este un drept, garantat constituţional care nu poate fi îngrădit, oricât şi-ar dori unii ce au multe de ascuns, deşi am ajuns să plătesc sute de lei pe seama unei tembelice hotărâri trecute prin plenul Consiliului local, prin care dreptul conferit de Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public, pentru o pagină A4 copiată trebuie să achitat 1 leu, pentru scotocitul în arhivă 10 lei, iar mai nou se refuză furnizarea de copii scanate pentru că … „nu există taxă de scanare”, toate acestea fiind menite să pună pumnul în gură celui ce încearcă a desluşi unele lucruri mai puţin cunoscute întrucât au fost abil puse „la dos(...)” cu încălcarea flagrantă a legilor transparenţei. Această Omerta este susţinută de tot felul de tertipuri – taxe inexistente, amânări, pretexte - toate pentru descurajarea „incomozilor” care interesaţi de modul cum edilii administrează oraşul pun întrebări, stricându-le socotelile, şi arătundu-le adevărata „performanţă” gospodărească cu care se lăudau pe afişele electorale. Oricum manevrele cu iz mafiot nu mă vor opri şi voi continua să întreb până când,  precum uleiul din apă, adevărul va ţâşni la suprafaţă arătând dacă cei pe care i-am pus să ne administreze bunurile oraşului au avut grijă defapt doar de rotunjirea averilor proprii.  Vom vedea cât de curând în ce măsură ceea ce acum se dezvăluie a fi fost o practică în administraţia publică românească la toate nivelurile, a afectat Sighişoara. Indicii, semnale sunt cu duiumul, iar cei care se feresc ca dracu de tămâie de întrebări – foşti şi actuali edili - vor trebui să dea seamă cât de curând  în faţa organelor statului pentru modul cum şi-au făcut sau mai bine zis, nu şi-au făcut datoria. Atunci vor fi obligaţi să scoată la suprafaţă documentele puse la loc sigur şi „ne-scann-abile”, pentru a nu fi văzute de ochi iscoditori, fie şi ai presei. Mă întreb dacă şi anchetatorilor le vor pretinde taxe pentru furnizarea acelor documente arhivate înainte de vreme - unele şi la o săptămână de la emitere doar, doar nu va întreba nimeni de ele… Răbdare şi tutun cum zice românul, că adevărul va ieşi la iveală oricât de adânc unii vor să-l dosească.

Greva in Primaria Sighisoara

Vineri 20 februarie 2015, Sindicatul funcţionarilor pu­blici din Primăria Sighişoara a declanşat o grevă de aver­tisment cu întreruperea programului de muncă în intervalul orar 10:00 -10:30.

Abonează-te la acest feed RSS

3°C

Sighisoara

Light Rain

Umiditate: 93%

Vant: 11.27 km/h

  • 24 Mar 2016 6°C -3°C
  • 25 Mar 2016 8°C -4°C