Log in

Fanfaroniada

            Dacă cineva îşi închipuie că vorbele primarului care spune că a „identificat o parte din problemele prioritare ale municipiului a căror rezolvare să-și găsească soluția…” nu înseamnă şi festival…iată că unul în luna septembrie se prefigurează.  

Nu e cel la care vă gândeaţi, la anulatul, amânatul, confiscatul, ci cel al fanfarelor. Proiectul se regăseşte pe ordinea de zi a primei şedinţe ordinare a noului Consiliu Local al Sighişoarei. Proiectul însă lasă de dorit…şi suferă de aceeaşi fuşereală ca şi în anii precedenţi. Deci nimic nou în administraţie, metehnele se moştenesc.…câteva rânduri copiate din anii precedenţi (probabil de pe modelul de la prima ediţie), pe care primarul le semnează ca primarul, fără să observe că el n-a participat în anii precedenţi la ceea ce spune în referatul de aprobare care i-a fost pus sub nas.

 

Aşa că bucurie mare în opoziţie, pentru că în curând Mălăncrăvean va pune semnătura pe vreun act pe care nu-l va citi şi apoi va da cu subsemnatul pe cine ştie unde! Sau poate chiar pe demisie...

Sighişoara a ajuns să vorbească de una singură! Ea - sieşi. Ea centrează, dă cu capul, încasează, propune, admite, sau hotărăşte. Ionesco, ar fi trăit foarte bine la Sighişoara, unde ar fi găsit o reală sursă de inspiraţie pentru teatrul absurdului.

Iată absurdul! Referatul e urmat de un proiect de hotărâre prin care domeniul public al Municipiului este dat în folosinţă gratuită chiar Municipiului (SIC!) care e şi organizator şi finanţator, aşa că se alocă şi bani publici. Suma de 9000 de lei este prevăzută ca şi cheltuieli de organizare ca sprijin. Adică Municipiul sprijină Municipiul. Urmează pomposul raport de specialitate care susţine că în 4 septembrie vor fi mulţi turişti şi că cele 3 ore cât durează evenimentul în care 4 fanfare (cea a Sighişoarei, „Valurile Dunării” din Galaţi, Fanfara Ţărănească din Rupea, şi cea a Municipiului Reghin) cică întregesc calendarul cultural sighişorean pentru care merită tocaţi cei 9000 de lei. De la raportul de specialitate am fi dorit să aflăm mult mai în detaliu cum se cheltuie aceşti bani, pentru că sunt totuşi bani publici, cum au fost ei estimaţi, deci un buget, acolo ceva…pentru că cel puţin fila cu programul evenimentului pe care se vor cheltui cei 9000 de lei e sărăcuţă rău în cuvinte şi explicaţii.

Pentru a vă convinge de modul cum sunt redactate materialele vă rugăm să le vedeţi pe pagina primărieie: 

http://sighisoara.org.ro/portal/portal.nsf/AllByUNID/9707611EF67F6A16C2257F300047FF0D?OpenDocument

 

Poate că domnii consilieri când vor ajunge la acest proiect vor cere cel puţin refacerea lui, primarul, a textului primarului, astfel încât să fie un model ceva mai transparent pentru copy-paste-ul de la anul şi la mulţi ani de acum încolo câte ediţii vor mai fi.

La programul de mai sus...e cam multă fanfaroniadă.

Dle primar, dacă participantele sunt "principalele formaţii de gen", înseamnă că România nu mai are fanfare? Oaaa, ce tare!

O dată cu noul primar pe care ne bucurăm sincer că este…să ne fi întors în epoca Dăneşan (ultimul)?

Pentru că de fanfară (cea a Sighişoarei) şi susţinerea ei am mai aflat anul acesta, când de la buget au fost alocaţi în baza unui contract de achiziţii publice suma 20000 de lei dnei Bizuleanu Stanca PFA, ne-am putea întreba de ce fanfara prin reprezentantul ei nu a depus un proiect pentru obţinerea de fonduri nerambursabile şi care să organizeze ea, transparent, proiectul ediţiei din acest an a festivalului, nu de alta dar e de meserie, pentru că dacă ne aducem aminte aşa s-a spus, că toate evenimentele culturale vor fi finanţate în baza unor proiecte în concurs. Va fi existând el excedent financiar de cheltuit, mai ales acum după ce "Festivalul lui Pancu" nu mai e…dar Bugetul aprobat de Consiliul Local la începutul anului ar fi trebuit să reducă cheltuielile…tocmai prin atribuirea sumelor din capitol pentru proiecte. Şi atât! De la noul executiv aşteptăm să se ţină de cuvânt cu ce a promis legat de reducerea şi gestionarea cheltuielilor...că bugetul nu e chiar sac fără fund...iar proiectele de genul acesta, cu aşa mare ecou naţional şi internaţional (SIC!) credem că ar putea atrage şi ceva fonduri extrabugetare...Ce sponsor nu ar veni să se alăture prestigiosului eveniment nu-i aşa?!(SIC!) E drept că nu e prea mediatizat evenimentul. Poate de acum! 

O curiozitate este şi faptul că dacă fanfara este formată din elevi şi profesori ai Şcolii de Muzică cărora Primăria le alocă fonduri, de ce echipelor de dansatori de la Clubul Copiilor nu li s-a găsit o sursă de finanţare, încât după like-urile şi felicitările pentru premiile din Slovacia să nu le mai plângă nimeni de milă că au reprezentat Sighişoara pe banii părinţilor şi ai sponsorilor?

Puneţi la treabă funcţionarii domnule primar, că vine festivalul ală amânat şi nu credem că le veţi semna doar o păginuţă de explicaţii ca acum!

Festivalul a fost confiscat! Nu anulat sau amânat, ci confiscat!

Primarul Ovidiu Mălăncrăvean dă o lovitură grea turismului la Sighişoara. El a comunicat că în urma unui aviz negativ dat de comisia juridică din Consiliul Local care are doar rol consultativ, festivalul va fi amânat, dar… s-a şi ante-pronunţat în cadrul unui interviu pentru televiziune, cu privire la rezultatul dezbaterii din Consiliul Local ce a spus că urmează. Şi asta e un pic cam grav. La televiziune primarul Ovidiu Mălăncrăvean nu a fost în stare să explice concret de ce nu se mai face festivalul pentru prima oară în ultimii 24 de ani la data tradiţională. Nu a avut argumente! Şi nici nu ar fi putut găsi! Oricâte argumente ar căuta... festivalul nu se face la data când fusese programat şi basta! Credem că s-a lăsat păcălit şi de unii apropiaţi şi de cei din aparatul administrativ dar şi de cursa întinsă de opoziţie. Primarul vrând nevrând se face vinovat şi de nepriceprea în rezolvarea la timp a celor două contestaţii la procedură iar acum după ce contestaţiile fuseseră găsite nefondate să preia părerea consultativă a unei comisii. Unii spun că e fricos…sau că n-are sânge-n (…) Sau poate are şi ştie el ce să facă…însă după mulţumirile (pe drept) locuitorilor de pe str. Ecaterina Varga și asociației de locatari de pe str. Aleea Garoafelor pentru modul cum se gospodăresc, sperăm că va adresa mulţumiri şi hotelierilor că-l înţeleg „că a identificat o parte din problemele prioritare ale municipiului a căror rezolvare să-și găsească soluția…” şi turiştilor care au rezervat perioada festivalului ca să vină la Sighişoara (SIC!).

Pentru că: „Hotelierii din Sighişoara sunt extrem de revoltaţi de atitudinea administraţiei publice locale, pe care o acuză de neglijenţă şi delăsare întrucât nu a organizat din timp manifestarea, şi au arătat că deja primesc semnale negative din partea turiştilor, care au rezervat aproape 100% din camere pe perioada când trebuia organizat Festivalul „Sighişoara Medievală”. Aceştia susţin că, odată întrerupt şirul ediţiilor festivalului, Sighişoara va pierde acest brand şi încrederea turiştilor şi nu va mai fi niciodată ceea ce a fost. Festivalul „Sighişoara Medievală” a fost primul de acest gen din România, anual atrăgând în Cetate între 30.000 şi 50.000 de turişti, şi s-a remarcat printr-o serie de premiere naţionale, fiind prima manifestare care de câţiva ani deţinea o producţie teatrală proprie” spune Agerpres. După ce cetăţenii au umplut paginile executivului de poze cu gunoiul nestrâns şi răvăşit prin diferite locuri din urbe, să vedem ce vor face hotelierii şi turiştii…ce poze vor posta!

 „Comisia juridică din cadrul Consiliului Local al Municipiului Sighişoara, întrunită (...) pentru a analiza proiectul depus în baza Legii 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţii nonprofit de interes general, înregistrat la Municipiul  Sighişoara sub nr. 13889/26.05.2016 de către Asociaţia Culturală „Teatrul Scena”, a dat aviz negativ, motivul fiind Anexa 5 din proiectul depus, respectiv Bugetul de venituri şi cheltuieli, la punctul II lit. d presupune subînchirierea domeniului public care contravine regimului juridic al domeniului public. (Totuşi care lege care articol? NR). Totodată aceeaşi comisie consideră că trebuie respectat şi art. 136 din Constituţia României.. În şedinţa Consiliului Local Sighişoara se va dezbate şi stabili data la care poate fi organizat Festivalul „Sighişoara Medievală”, astfel încât  festivalul să se desfăşoare în condiţiile prevăzute de lege”, a arătat primarul.

Prin propunerea lui de a amâna festivalul, primarul Mălăncrăvean s-a ante-pronunţat asupra unor decizii ce ar urma să fie luate de Consiliul Local, fapt care îi va atrage în mod cert şi alte reproşuri pe lângă cele pentru ne-organizarea festivalului la data tradiţională. Deşi primarul a promis pentru Agerpres că subiectul anulării sau amânării celei de-a 24-a ediţii a Festivalului „Sighişoara Medievală” va intra pe ordinea de zi a şedinţei ordinare a Consiliului Local Sighişoara din data de 28 iulie în materialele publicate pentru şedinţa NU se regăseşte nici un cuvânt despre festival

Iată că după ce tacit Târgului Meşteşugarilor i s-a cedat spre folosinţă gratuită domeniul public şi organizatorii l-au „subînchiriat” e adevărat „mascat” prin „donaţia” impusă participanţilor, în cazul proiectului Festivalului Medieval nu mai este posibilă nici măcar închirierea în baza tarifului pe mp stabilit chiar de Consiliul Local, de unii criticat ca fiind prea mare (dacă interesul lor o cere) dar când e vorba de festivalul medieval pare mic. Dacă proiectul Târgul Meşteşugarilor este un proiect cofinanţat de Consiliul Judeţean în baza aceleaşi legi (350/2005) la Sighişoara aceeaşi lege este „cântărită” diferit. Astfel taxele plătite pe teren şi cele de pe bilete, taxele și impozitele achitate către stat (impozit INP, impozit Primărie, impozit pe drepturi de autor) sunt refuzate proiectului festivalului medieval de comisia juridică considerându-le ilegale. Foarte ciudat cum dintr-o dată ceea ce a fost legal până ieri azi e interpretat ca ilegal… şi mai mult de atât „finanţatorul”  nu îl cheamă la negocieri pe „beneficiar”, încât să fie corectat după ultimele descoperiri în materie juridică ce nu fuseseră incluse în vreun carnet de sarcini a procedurii de finanţare. Ba mai mult nu-l anunţă deloc. Nici că…nici că (…)!

În timp ce unii dintre ziariştii locali au criticat consecvent organizarea festivalului, iar opoziţia în special UIPS a preluat şi reluat şi ea obsedant aceste critici, în acest moment au reuşit să încurce noul executiv încât acesta să se bâlbâie şi să amâne festivalul deşi noi am spune că e în fapt o anulare. De ce? Pentru că în august există două festivaluri, Academia Sighişoara urmat de festivalul Proetnica în această perioadă nu prea ar încape. În septembrie va fi efectiv nul ca vizibilitate pentru turism şi automat nerentabil şi evident scump, sau mult mai scump, un moft inutil, pentru că din septembrie se cam închid tarabele turismului la Sighişoara. Şi pentru că nu e la data tradiţională va fi altceva, ceva…om trăi şi vom vedea. 

Dacă unii s-au gândit cu invidie la banii din taxa de participare a comercianţilor care s-ar fi regăsit în bugetul festivalului în plata onorariile și contractele artiştilor, în cheltuielile de transport, în cazarea și masa pentru actorii participanţi, în echipamentele închiriate (scene, lumini și sonorizare, etc), pază, salubrizare, racordare rețea electrică și electricitate, toalete ecologice, tipărituri, nu va mai putea să se autotaxeze sau impoziteze fiind organizator. În plus cel mai bun argument al opozanţilor (aici da, asta a revoltat în general pe sighişoreni pentru că după ce că ei contribuiau la buget şi din buget erau alocaţi bani, biletul pentru ei era o sarcină în plus faţă de un turist străin): biletul de intrare, nu ar mai putea fi aplicat, lipsind bugetul festivalului de o parte însemnată din venituri. Dacă primăria acorda acum 120 de mii, veniturile din bilete erau estimate la 180 de mii (18000*10 lei biletul). Fără această sumă Primăria ca organizator va trebui să scoată din buget aceşti bani, şi sperăm că nu din buzunarul sighişorenilor care ba nu urcau oricum prea mulţi în cetate, ba fentau cumva intrarea. Şi mai e ceva …pentru că nu se întrezăreşte la orizont un sponsor atât de generos şi nici nu este vreo sesiune de finanţare din care să completeze banii (şi apoi cine să scrie proiectul?), dacă îl va organiza ea, Primăria, ne întrebăm cu cine? Are primăria angajaţi cu veleităţi artistice şi de organizare şi nu sunt ei ocupaţi în cele 8 ore de muncă ca angajaţi publici încât vor deveni creatori de entertaimnent?

După ce în februarie-martie se duceau lupte” pentru respectarea legii 350 la dezbaterile publice ce au condus la regulamentul aprobat până la urmă în aprilie, azi noua administraţie dă vina pe greaua moşternire. Însă toate datele ne arată un traseu de confiscare”  a Festivalului. În iarnă, la dezbaterea publică privind metodologia de aplicare a acestei legi câteva ONG-uri trăgeau un semnal de alarmă asupra unor puncte puse acolo parcă să încurce aplicarea legii. Unele amendamente propuse de ONG-uri au fost adoptate. Foarte puţine. Nu şi cele mai importante. Nu a participat niciun consilier, iar cei care au întocmit prima variantă nici ei nu prea ştiau ce au copiat, dar au luat cu copy-paste (inclusiv forma fonturilor) schimbând doar oraşul, aşa că nu prea a fost debatere publică. Nici în ziua de azi nu au fost date răspunsuri proprunerilor făcute. Între timp iată că a venit şi momentul desfăşurării evenimentelor ce arată clar câtă dreptate au avut ong-iştii în momentul dezbaterii. După un apel de proiecte (scurtat cu 15 zile), printre altele, două proiecte vizau organizarea Festivalului Medieval. Unul, a picat, (- deşi nu mai avantajos financiar -, totuşi avea altă filosofie, el nu ar fi pus bilete la porţi” cum se exprima cineva şi nici nu ar fi fost interesat de cine încasează taxa participanţilor comercianţi), din pricini tehnice, adică n-a făcut dovada co-finanţării. (Legea 350 şi regulamentul cer minim 10% cofinanţare)

Şi uite cam aşa am aflat şi cât ar costă în mare un festival de dimensiunile celui medieval fără bilete sau fără taxe de participare. Şi poate primăria îl va face pe acesta până la urmă, anulând unul ce se calificase. Dar să fim mândri acesta va fi făcut de sighişoreni şi va reflecta tradiţiile locale, meşteşugăreşti. Deocamdată meşteri” mari în turism am zice (SIC!).

Cel respins acum de avizul juridic…ca să primească puncte în comisia care a analizat proiectele, când a mai rămas doar unul singur, acesta n-a strălucit” prin originalitate fiind repetat la Ardud, deci clonat” cum s-a exprimat cineva în mediul online. Totuşi la capitolul cu nerepetitivitatea regulamentul nu prevede decat 5 pct. din 100, contând mai mult banii (aici se pot lua 20 de puncte pentru mai mult de 20% cofinanţare). Proiectul a luat 65, 66 puncte. El aparţine organizatorului din anii trecuţi. Unii îl combat, alţii îl aplaudă, însă noua administraţie şi-a prins urechiile în proceduri. Ar  fi urmat votul consilieririlor.  Dar proiectul nu a fost pus în materialele pentru şedinţă deci nu se va mai discuta. Păi, legea 350 s-a făcut tocmai că să scoată interesul politic cât mai la margine, urmărindu-se depolitizarea şi transparentizarea cheltuirii banului public! Însă la Sighişoara se întâmplă pe dos! Regulamentul nu se vrea aplicat decât după placul executivului, 10 dintre proiecte nici ele nemaifiind propuse spre aprobarea consilierilor. Şi aici nu s-a pronunţat nimeni….nici o comisie şi nici contestaţii nu au fost la ele. Deci după ce Consiliul Local aprobă bugetul unde este prinsă suma pentru finanţările în baza legii 350, după ce aprobă regulamentul, anunţă că va finanţa mai ales Festivalul Medieval…(a se vedea anunţul de participare) trece de o comisie întocmită tot din aparatul primăriei şi din consilieri un proiect cultural, sportiv, etc. ajunge să fie votat încă o dată de consilieri. Sau nu! Dacă nu apucă…cum e şi cazul de faţă.

În altă ordine de idei, la Sighişoara traseul sesiunii de finanţare ne arată că deşi un proiect a fost declarat câştigător - sau calificat mai corect, pentru că pe temă a fost singur -  având ca promotor, Teatrul Scena din Târgu Mureş, acesta să fie împiedecat cu orice preţ! Tot acest traseu şerpuit, ne arată că prin acest demers, autorităţile locale par să încerce uzurparea sau anularea legii 350 la Sighişoara, asigurându-se astfel că nouă clientelă să pape banul public.

Primăria, prin glasul primarului Mălăncrăvean, cică doreşte organizarea…dar îl vrea  amânat. Evident că festivalul nu-l va mai face Scena”. Însă rămâne de văzut prin ce mijloace, l-ar face chiar primăria, întrucât n-are încă pârghiile necesare. Casă de Cultură nu mai există juridic de câţiva ani buni fiind desfiinţată pe vremea lui Dăneşan, iar persoane competente să devină manageri” de festival sau directori” pentru 3 zile, nu prea se remarcă prin zonă.

Consecinţele se vor vedea în turism.

După ce în ultimii ani Sighişoara n-a prea avut noroc…ba a fost război în vecini, ba gripe aviare, porcine, referendumul, acum Turcia… turiştii au fost din ce în ce mai puţini, de la peste 50000 câţi veneau o dată, la cei scontaţi anul acesta la cca 18000. O scădere drastică în timp ce spaţiile de cazare s-au înmulţit de la an la an, şi calitatea serviciilor a crescut şi diversificat.

Ce se va întâmpla acum după acest fiasco?

Din păcate miile de turişti care ar fi contribuit şi ei la evenimentul sighişorean păcăliţi vor rostogoli ştiri negative despre Sighişoara. Oricum deja mass-media a criticat în termeni duri neseriozitatea noului executiv. Unii poate vor mai veni cândva la Sighişoara, dar va fi greu să le mai trezească cineva din nou încrederea că vor găsi aici ceea ce li s-a promis în Târgul de turism al României sau la agenţii unde au rezervat.

În anularea sau „amânarea” de care se vorbeşte pare să se regăsească în fapt o confiscare şi să se fi întâlnit şi interesele celor care încearcă să-şi tragă spuza pe turta lor - viitori organizatori de toamnă ai festivalului – dar şi a celor care vor să dea încă o dată de pământ cu legea 350 demonstrând că ea nu este aplicabilă la Sighişoara…pentru că dacă s-ar fi aplicat corect şi transparent, simplu şi clar ei ce „ar mai fi câştigat”, dar şi dovada pentru opoziţie că „Sighișoara rămâne - grație incompetenţei şi dezinteresului administratorilor urbei - cu dilema hamletiană: a fi sau a nu fi festival?” (citat după Facebook…id anonim)

Ca o surpriză la tot ceea ce relatam mai sus, iată că în materialele de şedinţa de joi se regăseşte şi o ”plângere în prealabil” care ameninţă cu conteciosul administrativ şi care va fi discutată în Consililul Local. Şi ce zice acestă plângere: se vrea chiar anularea regulamentului de aplicare a legii 350! Fondată sau nu, să vedem ce va face consiliul local cu ea. Pentru că în materialele de joi, două proiecte ce primiseră girul comisiei de atribuire de finanţări nerambursabile se regăsesc totuşi în materialele de şedinţă. Doar două din 12. Unul priveşte desfășurarea festivalului „Academia Sighișoara, ediția a 23-a”, cel de al doilea festivalul „ProEtnica 2016-Festival Intercultural Sighișoara”. Ele ar urma să primească aprobarea contractului de finanțare nerambursabilă în baza concursului de proiecte probabil însă după discutarea anulării regulamentului. Dacă se respectă ordinea de zi anunţată! Dacă aceste proiecte vor primi finanţarea şi vor semna contractele, oare ce se va întâmpla dacă după un proces în contecios administrativ ce se prefigurează, regulamentul ar cădea? Vor aduce banii înapoi după derularea evenimentelor? Nu am înţeles nici ce s-a întâmplat cu celelalte 10 proiecte...şi nici de ce Festivalul medieval nici nu mai e pomenit. Pe pagina de Facebook însă a primarului, mai nou apare un filmuleţ uşor rasist despre precedenta ediţie din 2015 editat şi postat în mediul online de UIPS, menit să discretizeze Festivalul. Să fie oare primarul nostru mai talentat decât pare şi acel ceva generator de schimbare şi de coeziune, împăcându-se cu cei care îl luau până mai ieri în balon fie pe el fie PSD-ul? Încurcate sunt căile Domnului, şi ale politicii locale!

Artiştii care stăpânesc pământul şi focul

Criticul de artă şi publicist comentator la Radio România Internaţional Marius Tiţa care din motive obiective nu a mai ajuns la Sighişoara… a trimis o scrisoare. Ea a fost citită de artistul Niculae Ardelean la vernisajul expoziţiei organizată la finalul taberei internaţionale de ceramică de la Sighişoara.

 

„Din cele mai vechi timpuri, oamenii desenează şi modelează. Cum, în acele vremuri, nu existau nici galerii şi nici critici de artă, este evident că aceste forme de exprimare artistică veneau din cele mai pure trăsături ale umanităţii, nevoia de amenajare a mediului, începând cu propriul adăpost. Modelarea lutului ia forme artistice dar şi practice, apar vase de pământ şi acestea, destul de repede, devin obiecte de cult, capătă valenţe artistice. Altfel spus, ceramica este prima formă de stăpânire a materiei, de aducerea a acesteia la stadiul visat sau doar necesar omului. Iar când a apărut focul, hrana a devenit mai gustoasă şi ceramica mai trainică.

Arta este simplă şi directă, vine din străfundurile fiinţei umane care a vrut, dintotdeauna, să reprezinte lumea şi chiar să o modeleze. Toate acestea se petrec dinainte chiar ca oamenii să îşi dorească să stăpânească lumea. Fiecare evoluţie a modelării materiei a devenit etapă în istoria civilizaţiei dar şi a artei. După lutul ars au venit piatra, bronzul şi fierul. Artistul modelează şi în metalul fierbinte, şi în piatra dură, şi când desenează şi când pictează. Mângâie materia cu gândul şi cu fiinţa sa, îi dă forma care vorbeşte pentru el, creează însufleţirea. Ca orice creaţie, este transpunerea harului cu care a fost înzestrat Artistul. Lutul moale a fost prima materie frământată de mâinile dăruite cu creaţie ale omului şi de atunci, de mii de ani, oamenii modelează pământul, uneori instinctiv, frământă teluricul liniştit în mâinile lor şi îi dau tăria focului.

Venind în zilele noastre ajungem la Sighişoara, un nume emblematic pentru arta şi practica ceramicii. Şi nu numai, desigur. Sighişoara este un loc magic unde se întâlneşte o istorie bogată, cu oamenii minunaţi, se întâlneşte pământul bun pentru artă cu oamenii care ştiu să îl frământe. În ultimul timp se naşte tradiţia ceramicii ca artă şi dialog internaţional prin taberele cu un nume de secol 21, FUEL FOR MORE PATIENCE.

Cu multă bucurie aş fi vrut să îi întâlnesc pe Martine Acquaviva, Benoît Viet, Krzysztof Rozpondek, Agnieszka Marciniak, Elżbieta Pietkiewicz, Sebastian Pietkiewicz, Teresa Milewicz, Mana Bucur, Mariana Cara Olteanu şi David Olteanu, pe Niculae Ardelean şi Daniel Romeo Todea. M-aş bucura să aud că Leri Papidze şi Wlodzimierz Ćwir sunt bine şi mi-ar fi plăcut ca ritmul vieţii să îi permită Rodicăi Costianu să vină la Sighişoara, mai ales în astfel de ocazii. Dar cel mai mult mi-ar fi plăcut să asist la munca ceramiştilor din tabăra de la Sighişoara, să văd cum se nasc culorile de pământ, cum dansează lutul condus de mâinile de dirijor al artiştilor ceramişti. Cred că aş fi uitat şi să fac fotografii. Şi cel mai mult mi-ar fi plăcut să vă spun toate acestea personal, la sărbătoarea vernisajului. Nu îmi rămâne, însă, decât să rostesc cu toată convingerea: Vive la France! Şi tot ce poate însemna Franţa în cultura şi arta lumii şi în tabăra de ceramică de la Sighişoara. 14.07.2016”

 Marius Tiţa

  • Publicat în Cultura

Expoziţia personală de pictură Ágoston Zsolt: „Re-fluxul reflectiv”

Galeria de Artă Contemporană Turnul Fierarilor Sighişoara prezintă în perioada 11 iunie-14 iulie expoziţia personală de pictură Ágoston Zsolt: „Re-fluxul reflectiv”

Ágoston Zsolt a absolvit pictura în 1983 la Institutului de Arte Plastice „Ion Andreescu”, (cum se numea atunci Universitatea de Artă şi Design din Cluj Napoca). Are în CV-ul de artist numeroase ieşiri pe simeze, fie în ţară, fie în străinătate cele mai numeroase desigur sunt cele de la Sighişoara care l-a "adoptat" din 1985. Este membru al UAP România şi al Asociaţiei Artiştilor Plastici Alma Mater Castrum Sex Sighişoara.

Plastica lui Agoston e rodul unei hărnicii şi a unei îndelungate perseverenţe în creaţia artistică. 
În 48 de picturi unite sub titlul „Re-fluxul reflectiv”, Ágoston Zsolt ne oferă spre contemplare compoziţii ce conturează un minunat „eu” creator al artistului într-o etapă mai lungă de timp. 
La nivelul vizualităţii, expoziţia îndeamnă la o contemplare, la reflecţie asupra existenţei prin intermediul unui re-enacment cu ajutorul artei fantasticului, al suprarealismului.


Pictura lui Agoston Zsolt ne poartă prin interacţiuni fantastice cum ar fi influenţele de tip magic şi mesaje supra-normale, mutaţia spre alt timp şi alt spaţiu, un vertigo supranatural, în compoziţii unitare îndelung studiate în care nimic nu e în plus şi nimic nu pare să lipsească, sugerând enumerări nesfârşite, chiar şi atunci când reprezentarea pare strict limitată de rama tabloului. Astfel, privitorul va regăsi în pictura lui Agoston o înşiruire de imagini care îl vor determina să simtă vâltoarea infinitului. 
Acolo unde enumerările sunt limitate, compunerea elementelor are scopuri practice, în timp ce acolo unde artistul vrea să sugereze mărimi nenumărate, privirile ne sunt angrenate ameţitor în ireal şi infinitul unor lumi ce par posibile doar pentru că în fiecare din noi există chemarea spre visare.

Maşina de cusut, în jurul căreia a crescut cum mărturiseşte pictorul, manechine şi fragmente de manechine, copilul ca un rod al mamei floare, măştile alternative ale existenţei simbolizate de cubul rubic, ziua şi noaptea, anotimpurile, timpul, vârstele omului, omul vitruvian, zodiile, elementele primordiale, ritualuri şi legende, fiinţe nude seducătoare şi fiinţe supranaturale, spaţii gotice, elemente ce devin moralizatoare în peisaje fantastice, inundate, sunt exaltarea vieţii prin Eros şi multiplicarea imaginarului – imaginal - imaginat.

Culoarea la Agoston este blândă precum cea filtrată de vitraliile marilor catedrale. Traseul expoziţional ne poartă de la o lucrare la alta parcurgând imagini -metaforă ce pendulează între a fi şi a povesti, între un spaţiu magic şi unul profan cu rupturi şi succesiuni splendid ordonate, juxtapuneri poetice în care alteritatea activează imaginarul şi adresându-se subconştientului devine spaţiul unor identităţi imaginare. Scoica, valul, copacul, oglinda, florile uscate, funia, roata dinţată, masa cu trei picioare, ferestrele, pocalul, lumânările sunt o suită imagistică ce devine semn pentru resuscitarea memoriei. 

Evocarea prin portret ni-l reaminteşte pe celebrul Bernic client fidel la „Coco Bar” (celebră bodegă sighişoreană din anii '80) cu celebrul lui palton purtat indiferent de anotimp, iar portretele soţiei şi al copilului, ori autoportetul oglindit aşează un punct de vedere conştient opus formelor şi conţinuturilor imaginale. 

Dinamismul, exuberanţa, planurile aeriene, sau frontale creează un spectacol cu o puternică forţă simbolică atât la nivelul schemelor arhetipale cât şi cromatic, în final imaginea, imaginile îşi asumă rol de catharsis.



 







 

  • Publicat în Cultura

Concert Transylvanian Saxophone Quartet

În data de 25 mai 2016, ora 18, în Sala de festivităţi a primăriei va avea loc concertul de muzică de cameră al formației Transylvanian Saxophone Quartet din Cluj.

În program: Domenico Scarlatti, Jean Absil, Alexandr Glazunov, Jean Francaix, Pedro Iturralde

Membrii formaţiei:

Réman Zoltán            – saxofon sopran

Deák Sándor              –          „   alto                                 

Makkai István            –          „   tenor

Kelemen Antal           –          „   bariton

Saxofonul este un instrument muzical de suflat inventat de Adolphe Sax, în anul 1840. El a inclus în denumirea instrumentului și numele său, ca inventator al acestuia. Intenţia sa a fost să îmbunătăţească clarinetul bass, dar a sfârşit prin a inventa un instrument nou. Brevetul a fost obţinut în Franţa, pe data de 28 iunie 1846. Instrumentul aparţine familiei instrumentelor de suflat din alama pentru că necesită aceeaşi tehnică de folosire ca si fagotul, clarinetul, oboiul, şi nu face parte din instrumentele de suflat de lemn aşa cum este materialul din care este confecţionat în întregime exceptând lama care produce sunetul. A fost proiectat pentru a fi folosit în muzica simfonică, dar în mare parte a fost ignorat de compozitori, primele succese avându-le în muzica militară.

Apariţia Jazzului a însemnat o creştere foarte mare a prestigiului saxofonului. Oferind o varietate de sunete numai bună şi dorită de acest gen de muzică, el a dobândit un prestigiu destul de mare.

Există şase feluri de saxofon, reprezentând timbrele vocii umane, sopran, alto, tenor, bariton şi bass.

Cel mai folosit este saxofonul tenor urmat de soprano şi bariton, saxofonul alto fiind mai puţin folosit. De obicei acesta din urma este folosit pentru învăţare şi pentru copii, cărora le-ar fi mult mai greu să se descurce cu unul mai mare cum e saxofonul tenor, dar şi pentru că este mai ieftin decât celelalte. De regulă, saxofonul alto este folosit în special în compoziţiile clasice în vreme ce saxofonul tenor este folosit mai mult în muzica jazz.

Înfiinţată în 2011, formaţia Transylvanian Saxophone Quartet este o iniţiativă unică în ţara noastră. Scopul ei este de a atrage atenţia asupra rolului important al saxofonului în muzica clasică. Membrii cvartetului sunt clarinetişti proeminenţi ai unor orchestre ardelene de seamă.

Transylvanian Saxophone Quartet intenţionează să stârnească interesul asupra importanţei înfiinţării unor catedre de saxofon clasic la licee, facultăţi şi universităţi de profil.

 

 

  • Publicat în Cultura

"Sighişoara mon amour"

Galeria de Artă Contemporană Turnul Fierarilor Sighişoara găzduieşte expoziţia de arte vizuale „Sighişoara mon amour”, un eveniment care a fost prezentat în cadrul Turnirului Scriitorilor de artistul .Daniel Romeo Todea vineri 6 mai. Expoziţia poate fi vizitată până la data 14 mai.

<Titlul expoziţiei „Sighişoara mon amour” reuneşte sub genericul lui la nivelul I al galeriei, efortul pictural, grafica şi instalaţiile Alinei Vodă, cu cel din segmentul cuprinzând pictură, grafică, artă decorativă, artă digitală şi fotografie de la nivelul II semnată de grupul Agoston Zsolt, Niculae Ardelean, Maria-Ana Cociş, Dorel Cosma, Dorian Feier, Marcela Florea, Levi Fodor, Amalia Ghidiu, Olimpia Leah, Mihai Alecu, Dorel Moise, Pàzsint Anikò, Petru Purcariu, Szatmari Sandor, Dorin Stanciu, Daniel Romeo Todea, Tordai Zoltan, Vass Mària, Magdolna, Floarea Vultur, Dan Zaharia.

Imagine de la vernisaj (foto: Iulia Muntean)

Scurt recurs la istorie şi la cronologia unor întâmplări care au mai mult sau mai puţin de a face cu momentul acestei expoziţii.

Galeria unde are loc evenimentul este în Turnul Fierarilor situat în spatele Bisericii Mănăstirii. Turnul a fost ridicat în 1631 pe temeliile vechiului Turn al bărbierilor distrus apoi în incendiul din 1676 şi reconstruit ulterior. Etajul de sus adăpostea la sfârşitul secolului XIX remiza de pompieri civili, ocazie cu care a fost modificat interiorul coborându-l la nivelul pieţei. Intervenţiile ulterioare au readus structura de lemn la nivelul gurilor de tragere şi aruncare cu care turnul este dantelat spre exteriorul cetăţii, unde apare impunător şi masiv, în contrast cu latura spre cetate mult mai blândă, seducătoare şi romantică. Între 1997-1999 aici a funcţionat Teatrul din Turn o iniţativă a dramaturgului sighişorean Radu Macrinici. În acest spaţiu au fost organizate atunci sporadic şi câteva expoziţii de artă. Activitatea Teatrului din turn a fost întreruptă în 1999 din cauza lipsei resurselor de finanţare aşa cum s-a spus atunci.

Lucrări de consolidare şi restaurare au început în 2003, şi se spera prin 2005 ca proiectul unui teatru neconvenţional să funcţioneze aici. Ele nu au mai fost niciodată finalizate, primăria oprind finanţarea şi chiar neachitând unele lucrări executate în avans! Proiectul a fost abandonat şi de Radu Macrinici pe de o parte care s-a mutat la Baia Mare şi de consiliul local care după ce în 1999 nu a mai alocat bani pentru activitatea teatrală iar din 2004-2005 nu a mai găsit deloc fonduri pentru finalizarea proiectului. Turnul a rămas închis până în 2007 când stundenţi şi profesori de la UAD Cluj au organizat o primă expoziţie. Radu Macrinici care a derulat la Sighişoara două proiecte de succes: o ediţie a festivalului internaţional de teatru Atelier, şi programul „Teatrul de mâine, în spaţiul de ieri, pentru publicul de azi” a folosit prilejul pentru a se mai juca de câteva ori în spaţiul din turn. Din 2009 Asociaţia Artiştilor Plastici Alma Mater Castrum Sex Sighişoara a organizat aici programatic peste 120 de evenimente culturale în cea mai mare parte expoziţii de arte vizuale, conferind acestui spaţiu ideea de galerie permanentă de artă. Aici au mai avut loc şi recitaluri de muzică veche la clavicordul strămoş al pianului piesă aflată din colecţia Muzeului de istorie, concerte de muzică de cameră în cadrul Festivalului de muzică Academia Sighişoara, recitaluri de jazz, folk şi lansări de carte.

Datorită formulei neconvenţionale a spaţiului galeriei credem că este una dintre cele mai vizitate galerii din ţară. Peste o sută de mii de turişti îi calcă pragul anual.

Mariana Gorczyca, Alina Vodă şi Daniel Romeo Todea. Imagine de la vernisaj (foto: Iulia Muntean)

Alină Vodă, este invitata Marianei Gorczyca să completeze vizual evenimentul naţional Turnirul Scriitorilor. 

Alina Vodă face pointilism. (Pointilismul este una dintre cele mai interesante și neobișnuite tehnici picturale. Ideea e simplă: cu toţii ştim că din albastru şi galben obţinem verde. Dacă, însă, alăturăm cele două culori, având grija ca punctele să fie de aceleaşi dimensiuni, deci nu le combinăm, de la o anumită distanţă vom percepe prezenţa verdelui, de fapt. Aşadar, pointilismul este opusul picturilor tradiţionale. În timp ce acestea îmbină culorile, el le descompune. Altfel…punctele prefigureză era noastră digitală pixelată. Este tehnica prin care ţine să se exprime plastic, prin care construieşte tablourile din mici puncte de culoare creând un efect vibrant, sclipitor, care funcționează zonal și fuzionează de la distanță.)  

Originară din Sighişoara Alina Vodă, expune pe simeze din 2010. Patru expoziții personale, tematice la Bucureşti şi una la Sighişoara, unsprezece participări în expoziții de grup; două internaționale în 2012 la Veneția Italia şi Toulouse Franța 2016.

Tehnica ei este minuțioasă și evident are la bază o planificare atentă. Efervescente şi jucăuşe ca bulele dintr-un pahar de apă minerală, reci când sunt pe un fond verde sau turcoaz, romantice şi inocente ca licuricii unei nopţi de vară sau ca artificiile festivalurilor de vară sighişorene când sunt reliefate pe indigo şi bleumarin, devin cochete şi îşi îndulcesc apariţia pe un fundal roşu punctele de culoare cu o ușoară abatere de la culorile model sunt amestecate în vizualizatorul de pe retină, cauzând senzaţia unei vibraţii a aerului și de schimbare a luminii. Frotiuri pe alocuri, puncte opace mozaicale juxtapuse compun într-un ritm ameţitor imagini inspirate locul natal al artistei. Pictura Alinei Vodă este o combinație între formă și culoare. Scopul este provocarea unei emoții estetice și a comunicarea către privitor a unor sentimente având ca suport  trăiri interioare.

 

La nivelul II,  expune grupul de artişti membri ai Asociaţiei Artiştilor Plastici Alma Mater Castrum Sex şi o parte dintre ei şi ai UAP România.

Seria de lucrări este diversă ca tehnica de la artist la artist…tema generoasă permiţând abordări individuale.

Agoston Zsolt (UAPR) expune grafică…Stilul artistului este inconfundanbil. Agoston face trimiteri simbolice subtile spre un suprarealism rezervat. Levi Fodor  expune artă decorativă unde structuri diverse se suprapun, îmbinând realităţi organice repetitive. La Niculae Ardelean realismul pictural se adresează eului liric al spectatorului. Grafica digitală a lui Szatmari Szandor recompune cu farmec realul colând şi suprapunînd impresii ca o „lista infinită” a la Umberto Eco. La Amalia Ghidiu culorile verzui şi violaceul juxtapuse recreează senzaţii vizuale cu care rămâi în amintirile despre Sighişoara, cele două culori fiind cele mai utilizate arhitectural. Dorel Moise (UAPR Cluj) expune grafică în care laviuri înconjoară spumos şi senzual figurativul în care Sighişoara este reprezentată alegoric, carnal şi voluptuos ca o tânără împlinită zeiţă a frumuseţii şi amorului, descrisă în versuri de Eminescu „cu braţ molatic ca gândirea unui împărat”,  sau „…un înger, blând ca ziua de magie / Când în viaţa pustiită râde-o rază de noroc.”. Olimpia Leah (UAPR Cluj) se evidenţiază cu o lucrare din seria „parfum de femeie” lucrare picturală în pată plată în care alegoria este din nou prezentă. Vass Mária-Magdolna într-o gamă subtilă, cală şi feminină, îşi îndreaptă atenţia spre entităţi simbolice. Tordai Zoltan expune fotografie. Prezenţă constantă în cadrul expoziţiilor de la galeria din Turnul Fierarilor sau pe simezele fundaţiei Gaudeamus, Tordai rămâne puternic ancorat în specificul local imaginile lui uşor de recunoscut au unicitatea momentului sau al unghiului din care sunt surprinse. Dorel Cosma vicepreşedinte al UAPR filiala Tg Mureş, este prezent cu trei compoziţii, în care explorează emoţii ale întâlnirii cu medievaliatea. Floarea Vultur (UAPR Cluj) se joacă cu lumina, răsturnând convenţional planurile şi reducându-le la un spaţiu abstract ce resimte ca absurd spaţiul natural parafrazându-l pe Nichita Stănescu. Dan Zaharia, rămâne la un stil propriu de reprezentare unde fantasticul are ceva şi din umorul negru de factură magrittiană. Dorin Stanciu (UAPR Cluj), Dorian Feier şi Petru Purcariu râmân rebeli cromatic, tehnica picturală şi modul de organizare compoziţional îi aşează între neoexpresionişti. Freelancerul Mihai Alecu expune două lucrări închise cromatic pe a căror suprafaţă desluşim un desen executat cu o pricepere dobândită după izvoade şi erminia picturii monumentale bizantine. Ana-Maria Cociş (UAPR Târgu Mureş), Pàzsint Anikò, şi Marcela Florea întregesc parcursul expoziţional descris aici cu lucrări inspirate de peisajul sighişorean realizate în diverse tehnici şi unde cum spunea Nichita Stănescu „frumosul (...) este o acţiune şi în acest înţeles este comparabil cu timpul”.>

„Cetățenii participă, comunitatea câștigă!”

Centrul pentru Dezvoltare Socială CEDES a prezentat în data de 26 aprilie 2016, în cadrul unei conferințe de presă organizată la Sighişoara, principalele rezultate obținute în cadrul proiectului „Cetățenii participă, comunitatea câștigă!”, proiect finanţat prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul programului Fondului ONG în România, cu suma de 66.941,00 Euro.

Proiectul derulat începând cu luna martie 2015 de către Centrul pentru Dezvoltare Socială CEDES, în parteneriat cu Asociația PROCONS Iași și Organizaţia pentru Strategii şi Programe de Dezvoltare, a abordat problema numărului mic de persoane care se implică în procesul de elaborare a actelor normative şi în procesul de luare a deciziilor la nivel local.

Proiectul a contribuit la creșterea receptivității și responsabilității aleșilor locali și autorităților publice din localitățile Sighişoara, Târnăveni, Saschiz, Iaşi, Târgu Frumos, Miroslava, Caransebeş, Oţelu Roşu și Reşiţa în relația cu cetățenii și organizațiile neguvernamentale.

La 14 luni de la începutul proiectului, rezultatele sunt încurajatoare: pe de o parte, s-au desfăşurat activităţi de monitorizare şi comunicare cu autorităţile locale, iar pe de altă parte, s-a sprijinit formarea a trei grupuri de iniţiativă locală, ale căror întâlniri de lucru s-au concretizat prin transmiterea de recomandări către autoritățile publice.

În cadrul proiectului, s-au monitorizat primăriile şi consiliile locale din cele 9 localităţi implicate (din judeţele Mureş, Iaşi şi Caraș-Severin), s-au transmis petiţii prin care s-a solicitat remedierea deficiențelor identificate în aplicarea Legii transparenţei decizionale (de ex. inexistența sau neactualizarea secţiunii dedicată transparenţei decizionale de pe site-ul instituțiilor, neanunţarea proiectelor de acte normative cu minim 30 de zile lucrătoare înainte de supunerea spre avizare, neanunțarea ședințelor publice,  etc.) și s-au organizat 10 serii ale cursului de implicare publică la Sighișoara, Iași și Caransebeș, în baza unui suport de curs elaborat de Centrul pentru Dezvoltare Socială CEDES.

În perioada 01.04.2015-18.04.2016, s-au monitorizat 50 de ședințe ale consililor locale, s-au transmis 41 cereri de informaţii de interes public, au avut loc 15 întâlniri de lucru ale grupurilor de inițiativă locală din Sighișoara, Iași și Caransebeș, 158 cetățeni au primit certificate de participare la cursul de implicare publică și 124 persoane au aderat la grupurile de inițiativă locală create în cadrul proiectului.

Până la data de 18.04.2016 s-au formulat 155 recomandări în urma întâlnirilor de lucru ale membrilor grupurilor de inițiativă locală, 31 recomandări directe din partea cetățenilor participanți la curs și 26 petiții cu privire la bugetele locale viitoare.

Unele din recomandările formulate au fost preluate (integral sau parțial) în versiunile îmbunătățite ale proiectelor de acte normative sau în hotărârile adoptate la nivel local.

 

Concluziile proiectului

Deși s-au constatat unele îmbunătățiri în modul de aplicare a Legii nr. 52/2003 la nivelul autorităților publice monitorizate, există încă elemente nerespectate sau insuficient respectate: în majoritatea situațiilor nu se anunță proiectele de acte normative cu minim 30 de zile lucrătoare înainte de supunerea spre avizare, nu se justifică în scris nepreluarea recomandărilor formulate și înainte de cetățeni și asociații legal constituite ale acestora, nu se publică conform termenelor sau se publică parțial minutele dezbaterilor publice, recomandările scrise colectate, versiunile îmbunătățite ale proiectului de act normativ în diverse etape ale elaborării, versiunea finală adoptată a actului normativ, rapoartele anuale de evaluare privind implementarea Legii nr. 52/2003 nu au toate elementele obligatorii sau conțin date eronate, regulamentele de organizare și funcționare a Consiliilor Locale nu au fost modificate în conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003.

 

Pe durata proiectului a crescut numărul de recomandări formulate în procesul de elaborare a actelor normative și în procesul decizional, dar acest mecanism al formulării de recomandări trebuie să continue și după finalizarea proiectului pentru a avea legi locale mai bune și în acord cu nevoile comunității.

 

Proiectul „Cetățenii participă, comunitatea câștigă!” este finanţat prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul programului Fondului ONG în România, cu suma de 66.941,00 Euro.

 

Pentru relaţii suplimentare:

Nicoleta Anghel, manager proiect, Centrul pentru Dezvoltare Socială CEDES, Tel: 0722.244.004, e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Monica Mitarcă, responsabil comunicare, Centrul pentru Dezvoltare Socială CEDES, Tel: 0726.007.710, e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Sighişoara, din festival în festival…

Recentul Târg al tradiţiilor şi obiceiurilor românilor de pretutindeni, desfăşurat la Sighişoara, a reunit grupuri folclorice originale, ca port şi cânt popular românesc, cu apariţii scenice apreciate de public. Un deosebit succes l-a repurtat actorul Constantin Tiron, deţinător a 364 de premii naţionale şi internaţionale, adăugând încă unul în acest bogat palmares. Actorul şi regizorul Dorel Vişan îi spunea, la un moment dat: „Maestre, dacă mai primeşti un premiu şi îl adaugi la cele 364, vei avea un an de premii". Actorul Constantin Tiron se mândreşte cu o activitate culturală de peste 50 de ani, la Sighişoara purtând cu mândrie costumul popular românesc, mărturisindu-ne, într-un scurt interviu, că se îmbracă în funcţie de umorul pe care îl produce. La Sighişoara a venit cu un grup de copii de la Centru Cultural Bucovina - Ansamblul „Brădetul" Horodnicul de Jos", care promovează numai cântece şi jocuri autentice, portul popular autentic bucovinean, iar prestaţia scenică a tinerilor artişti bucovineni a încântat publicul prin acurateţea şi frumuseţea programului prezentat.

Ansamblurile venite din cele patru colţuri ale ţării au fost, în marea lor majoritate, formaţii de tineri, dându-ne certitudinea că viitorul folcloric al naţiunii noastre este pe mâini bune. Instructorii acestor ansambluri sunt conştienţi de misiunea grea pe care o au de a transmite mai departe, prin aceşti copii, fibra neamului nostru. Dansul, portul popular, cântecul fără înflorituri, respectând tradiţia populară, cusăturile meşteşugite de pe ii şi cătrinţe au fost răsplătite cu aplauze repetate, ca un prinos de recunoştinţă şi admiraţie pentru promotorii tradiţiilor populare. Am remarcat evoluţia scenică de excepţie a ansamblului folcloric din Târnăveni, în care activează, potrivit inimosului instructor Vasile Trâmbiţaş, peste 264 de copii, iubitori de port, dans şi cântec popular. O impresie aparte au lăsat şi fraţii Trif - Chivuţa şi Iliuţă, prin glasurile cărora cântecul doinit ajunge la inima celor care îi ascultă şi îi preţuiesc.

Potrivit domnului Viorel Stepa - organizatorul principal al festivalului, în calitatea sa de vicepreşedinte al Fundaţiei umanitare „Asociaţia Congresul tradiţiilor spiritului identităţii românilor de pretutindeni" - întâlnirea folclorică de la Sighişoara a fost „un eveniment făcut cu sufletul", un dar pentru sighişoreni, loc de lansare pentru tinere talente din judeţele limitrofe judeţului Mureş, dar şi punct de întâlnire pentru românii de pretutindeni, prin prezenţa unor interpreţi de cântec popular românesc din Serbia, a unui grup de fete reprezentând Ansamblul „Perla" din Cernăuţi: Dorica Bostan, Diana Chişcan şi Ana Apetrăchioaiei, însoţite de dna Svetlana Ursu - director în cadrul Centrului Bucovinean de Arte pentru Promovarea şi Conservarea Culturii Tradiţionale Româneşti - Secţia Şcoala Populară de Artă şi Civilizaţie Românească din Cernăuţi.

„Dacă acest festival de folclor se amplifică, cred că o să ajungem pe tărâm cultural la rezultate extraordinar de bune. Nu trebuie să uităm niciodată tradiţiile româneşti", ne-a declarat Ionel Gavrilă, viceprimarul municipiului Sighişoara, prezent la eveniment. Un loc aparte în cadrul programului artistic l-au avut îndrăgiţii interpreţi de muzică populară Nelu Şopterean, Doina Pintea şi Ştefania Pârlea, aducând prin cântecele lor acel dor doinit al românului, legat, prin toată construcţia firii lui, de glia strămoşească.

În fine, dar nu în ultimul rând, reamintim că Festivalul ProEtnica, ajuns la cea de a XIII-a ediţie, reuneşte în Cetatea Sighişoarei, între 20 şi 23 august, mesageri ai interculturalităţii de pe întreg cuprinsul ţării.

  • Publicat în Cultura
Abonează-te la acest feed RSS

Sighisoara