Log in

Cetatea Sighişoarei s-a umplut de Trabanturi, precum „Jimmy Dogson” de pureci

Uneori, sâmbăta, îmi clătesc ochii colindând piaţa de vechituri, un talcioc cu fel de fel de scule, de la aparate electrice, electronice, telefoane mobile, radiouri, boxe audio şi orgi de lumini cu leduri colorate, biciclete, piese de maşini, motocositoare de tuns iarbă şi un ghiveci de alte obiecte cu tot ce vrei şi nu vrei, de tot felul. Terenul e acaparat din aproape în aproape şi i-a fost oferit plocon revoluţionarului mai cu moţ, strecurat şmechereşte, printre miile de demonstranţi care am urcat în cetatea Sighişoarei, în acel sfârşit de '89,  strigând din rărunchi „Jos Ceauşescu”, „Libertate” şi apoi „Victorie”.  În acel iureş al schimbării, nu ni s-a opus nicio forţă antagonică locală din primărie, securitate sau miliţie la „preluarea puterii”. Pe seama acelor vânzoleli paşnice, unul dintre privilegiaţii mâncatului cu polonicul când a fost mic, după ce a ajuns consilier local şi-a ridicat un mini-imperiu pe un tăpşan de pe lângă calea ferată ce împarte cartierul de blocuri în două,  teren oferit ca merit, pentru ce cu siguranță, nici el nu știe. După ce a îndreptat locul, insul l-a pavat, parcelat şi compartimentat şi închiriat, sfinţind locul şi aghesmuindu-l cu o crâşmă unde-şi beau aldămaşul târgoveţii, ultima „extindere” fiind un service-auto. Putem să-l numim un privilegiat al soartei, din cei patruzeci şi ceva de mai nou numiţi revoluţionari „cu rol determinant în revoluţie” pe care îi are în inventar oraşul de pe Tărnava, pentru cât timp, numai Dumnezeu ştie. În prezent acel patron de piaţă cu crâşmă şi service-auto, şi-a ridicat un adevărat piedestal al afacerilor pe seama jertfei tinerilor navetişti care se îndreptau paşnic spre muncă, în acea dimineaţă nefastă. Aceştia, datorită zelului unor neinstruiţi, au căzut sub gloanţele militarilor în termen de la unitatea de pe „Chip” întrun moment de confuzie al acelor zile ale „Revoluţiei române”, în urma căreia unii şi-au clădit piedestale ale  bunăstării, opulenţei şi îmbuibării, astfel că astăzi nici cu prăjina nu le mai ajungi la nas, deşi mare lucru pentru oraş, nici înainte, nici după aia n-au făcut. Sighişoara dintotdeauna a fost socotită, un oraş „cuminte”, unde fiecare se cunoaşte cu fiecare. Ce revoltător este cum acei „descurcăreţi” care s-au cocoţat şmechereşte pe scaunele administrative ale oraşului sau ale întreprinderilor, l-au adus la ruină economică prin desfiinţarea atâtor fabrici. Pe un asemenea trend dezolant şi descendent cei mai câştigaţi par să fie patronii de crâşme, restaurante şi hoteluri, dar nici aceştia nu pot fi luaţi chiar angro, căci până la urmă depind de vadul comercial, în care, unii precum painjenii şi-au ţesut pânza afacerilor la marginea fiscalităţii şi de regulă înrudindu-se şi încuscrindu-se cu evaziunea. Lumea îi ştie pe şmenarii de partide, care au fost într-o vreme consilieri locali, sau pe cei aleşi la conducerea unor partide răsărite precum ciupercile după ploaie, care şi-au consolidat în timp, o anumită statornicie rămânând neclintiţi la cârma oraşului! Pe un astfel de trend rapace şi acaparator, oraşul amnezic la fiecare vot, încăput pe mâna lor, e tot mai rănit. 


Cel împăcat cu toate, pare a fi doar Jimmy Dogson – căţelul devenit mascota cetăţii medievale, cel care şi-a învăţat lecţia de supravieţuire, pozând turiştilor adesea precum un model la un shooting în casting, uneori trecând alene cu blana-i ciufulită de atenţiiile lor şi aparent plictisit, alteori interesat de vreun glas care îl strigă pe nume îşi ciuleşte atent urechile dând din coadă.  Apoi, aşa cum îi stă bine unui câine inteligent al străzii (pe care unii l-au şi vândut de câteva ori unor fraieri de la care acesta repede a şi fugit revenind la postul lui din straja cetăţii, post asumat câineşte) îşi trece nepăsător privirea lui uşor somnoroasă peste piaţa cetăţii devinind vioi doar de apare vreun alt câine, în lesă sau pripăşit de aiurea şi  care ar sta mai mult decât ar aprecia el că se cuvine, ştiind că în cetate e ca o marcă înregistrată, precum Toboşarul cetăţii, având şi pagină de Facebook şi doar ei doi au voie să hălăduiască, unul cu toba iar celălalt cu lătratul, hai fie poate şi Zoli „austriacul” cu gongul.


Dar brusc rumoare, lumea se dă la o parte şi le face loc, căci, deşi există un semn de restricţie privind circulaţia auto în cetate -  printre zecile de turişti, în torsul răguşit al motoarelor ambalate, papapam, ram papapam (nu Rihanna, dar fac la fel), în preziua Rusaliilor, sub escorta unui echipaj de poliţie şi-au făcut apariţia, peste patruzeci de Trabanturi, „cele mai lungi automobile din lume... trei metri maşina, zece metri fumul”. 
Dând glas claxoanelor, trabantiştii au invadat cetatea blocându-i stradelele din jurul primăriei, într-un tur nemaivăzut al nostalgiei unei mărci de maşini populare acum de colecţie datorită pasiunii unor oameni ce îndrăgesc această maşină vârstincă reprezentând o epocă apusă în aceeaşi ani ai schimbărilor est-europene.

Iubitorii Trabantului dându-şi întâlnire la Sighişoara repetă povestea anual. Au ajuns la a treia ediţie, vin din toate colţurile ţării, cât şi din te miri ce colţ al Europei precum Italia,  Germania şi Ungaria. Anul acesta cineva a venit tocmai din Canada, pentru a fi alături de cei ce împărtăşesc aceeaşi pasiune şi dragoste faţă de Trabi. Mai apoi acelaşi şir şerpuitor viu colorat de maşini din care unele tunate, în acompaniamentul claxoanelor şi al lătratului lui Jimmy, în bubuit de tobă al Toboşarului, a ieşit triumfător pe poarta cetăţii luând cap compas înălţimile Vilei Franka, un loc situat pe dealul de deasupra gării, unde prietenii întru aceeaşi pasiune statornicită şi-au continuat depănările povestirilor, pe drumurile atâtor amintiri, lansând de pe acum invitaţia viitoarelor întâlniri într-un oraş în care revederile, şi întâlnirile prieteneşti ori romantice îşi află cuibar de lumină unor amintiri de neuitat.

Întâlnirea Trabantiştilor de la Sighişoara, ediţia a III-a 2015

În perioada 29-31 mai 2015 la Sighişoara, are loc cea de a treia ediţie a întâlnirii trabantiştilor. Organizatorul ediţiei de la Sighişoara este Molnar Lehel. Trabantiştii au sosit vineri la Sighişoara, pentru o întîlnire de trei zile „ca-n poveşti” cum ne-a relatat unul dintre participanţi. Un număr de peste 40 de trabantişti membri ai TRABY CLUB ROMANIA provenind din toată ţara dar şi din Italia Ungaria, Germania şi Canada au campat pe dealul „Vila Franka. La orele prînzului ei au urcat în cetate unde şi-au expus cu „mândrie trabantistică” maşinile în zona primăriei.

Trabant este un automobil care a fost produs în Republica Democrată Germană în perioada 1957 - 1991. Fabrica „VEB Sachsenring Automobilwerke Zwickau” s-a închis pe data de 31 aprilie 1991. În Zwickau au fost produse în total 3.051.385 de automobile Trabant. Trabantul avea o caroserie de oţel, iar capota, acoperişul, portbagajul şi portierele erau fabricate din duroplast – un tip de masă plastică care conţinea răşini consolidate cu bumbac sau lână. Trabant are un de motor cu 2 cilindri de 0.6 L (23 HP), cântăreşte 615 kg, consumă 3.5l/100 km combinat. În 1990 a fost planificată deschiderea unei linii de producere a Trabantului în Uzbekistan, care trebuia să poarte numele de Olimp. În 2007, Herpa – o minifabrică de maşini din Bavaria – a prezentat prototipul „Noului Trabant”. Herpa a cumpărat drepturile de a utiliza numele de Trabant şi planifica să producă cinci mii de exemplare. „Noul Trabant” va fi dotat cu motor produs de BMW şi va costa 50 de mii de euro.
În perioada de fabricație autoturismele erau exportate în fostele țări comuniste, cele mai multe trabanturi fiind exportate în Cehoslovacia, Polonia și Ungaria. Trabant, în traducere din limba germană, înseamnă camarad de drum. În ținuturile unde se vorbea germana autoturismul era numit Trabi (Trabbi). În prezent el a devenit un obiect de colecție deşi nu este încă o maşină de epocă. Trabantul 601 s-a fabricat pana in anul 1991. Pentru a fi maşină de epocă trebuie să treacă 30 ani de la data ieşirii din producţie a modelului, în cazul nostru începând cu 2021.

Abonează-te la acest feed RSS

3°C

Sighisoara

Light Rain

Umiditate: 93%

Vant: 11.27 km/h

  • 24 Mar 2016 6°C -3°C
  • 25 Mar 2016 8°C -4°C