Log in

Bacşişul va fi legalizat, dar şi impozitat, de săptămâna viitoare

 

Guvernul României a aprobat, în şedinţa de miercuri, 22 aprilie, Ordonanţa de Urgenţă privind modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a autiliza aparate de marcat electronice fiscale. Practic, documentul legiferează primirea, ţinerea în evidenţă şi modul de impozitare a bacşişului şi va intra în vigoare odată cu publicarea sa în Monitorul Oficial al României. De săptămâna viitoare, tot ce va intra în cutia cu bacşisuri va fi mai întâi trecut pe un bon fiscal şi apoi impozitat. Guvernul a aprobat astăzi, în şedinţa de Guvern, ordonanţa care reglementează banii lăsaţi de clienţi, drept mulţumire, prestatorilor de servicii. Indiferent cine va păstra bacşişul, statul va încasa un impozit de 16% din suma lăsată de client. Un ospătar care primeşte 15 lei bacşiş, la o notă de 100 de lei, ar urma să plătească la stat 2,4 lei. Iar patronatele din industria hotelieră şi restaurantelor au cerut o mai bună reglementare în domeniu, după ce inspectorii antifraudă au închis sute de afaceri. Sancţiunile au fost aplicate, în multe situaţii, după ce în casele de marcat s-au descoperit sume mai mari de bani, provenite din bacşişuri. Pentru a nu exista confuzii toţi angajatii localului trebuie să declare la intrarea în tură câţi bani au în buzunare. Cine n-o face, riscă amenzi. Iar astfel, firmele nu vor mai putea fi închise din cauza bacşişului lăsat de clienţi, angajaţilor. Ordonanţa Guvernului prevede ca pentru diferente de pana la 100 de lei, comercianţii pot scapa doar cu avertisment, în timp ce la diferenţe mai mari de 100 de lei, amenzile urcă la câteva zeci de mii de euro. Indiferent de sancţiunea primită, la o a doua greşeală unitatea va fi închisă pentru 30 de zile.

Bon fiscal special pentru bacşişuri

Potrivit actului normativ, disponibil pe site-ul Ministerului de Finanţe, bacşişul este definit ca fiind orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici, precum şi restul dat de vânzător clientului şi nepreluat de acesta în mod voluntar”. De asemenea, bacşişul nu poate fi asimilat unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii”, iar operatorilor economici le este interzis să condiţioneze, sub orice formă, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordarea bacşişului.” În acelaşi act normativ se mai arată că bacşişul va fi justificat prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscal şi se evidenţiază pe un bon fiscal distinct.

Regulament special de ordine interioară

Totodată, operatorii economici utilizatori stabilesc printr-un regulament de ordine interioară dacă veniturile provenite din încasarea bacşişului rămân la dispoziţia lor, sau constituie o sursă de alte venituri care se distribuie angajaţilor”. Foarte atenţi la detalii, autorii Ordonanţei de Urgenţă au reglementat şi locul unde trebuie păstrat respectivul regulament de ordine interioară: la locul de instalare a aparatului de marcat electronic fiscal în vederea prezentării acestuia organelor de control”. Culmea corectitudinii fiscale este prevăzută, se pare, la articolul 2.2., alineatul 6, care are următorul text: Sumele provenite din încasarea bacşişului se înregistrează în contabilitate la alte venituri, iar sumele distribuite salariaţilor se înregistrează pe seama cheltuielilor, potrivit reglementărilor contabile aplicabile.

Cine trebuie să respecte “Ordonanţa Bacşişului”?

În ceea ce priveşte societăţile care vor fi obligate să respecte Ordonanţa de Urgenţă a Bacşişului, profilul acestora este reglementat la articolul 4, alineatul 14, litera h din actul normativ. Cităm: În înţelesul prezentei Ordonanţe de Urgenţă, prin unitate de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, se înţelege suprafaţă destinată accesului consumatorilor pentru achiziţionarea produsului/serviciului, expunerii produselor oferite, plăţii acestora şi circulaţiei personalului angajat pentru derularea activităţii”.

Registru pentru banii personali ai angajaţilor

Şi asta nu e tot, angajaţii operatorilor economici care îşi desfăşoară activitatea în unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor mai având parte de o surpriză”: la începerea programului de lucru, aceştia au obligaţia să asigure înregistrarea banilor personali deţinuţi între-un registru de bani personali, special întocmit în acest sens. Orice sumă de bani înregistrată în plus faţă de suma înregistrată la ora începerii programului de lucru, nu reprezintă suma justificată prin registrul de bani personali. Modelul, conţinutul registrului de bani personali precum şi procedura de înregistrare a acestuia la organul fiscal, se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice”, se arată în actul normativ. În acelaşi document, se mai precizează că la solicitarea organelor de control, atunci când se află în incinta unităţii de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor în care îşi desfăşoară activitatea şi în timpul programului de lucru, angajaţii operatorului economic sunt obligaţi să prezinte sumele de bani aflate asupra lor.”

Amenzi de până la 30.000 lei

Din Ordonanţa de Urgenţă a Bacşişului” nu putea lipsi capitolul sancţiunilor. Astfel, în cazul în care diferenţa dintre suma de bani aflată asupra personalului şi cea încasată, aflată în evidenţa casei de marcat, este de până la 100 de lei inclusiv, dar nu mai mult de 1% inclusiv din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate înregistrate de aparatul de marcat electronic fiscal şi/sau în registrul special la data şi ora efectuării controlului, agentul economic va fi sancţionat cu avertisment. Dacă diferenţa respectivă este de până la 100 lei inclusiv, dar mai mare de 1% din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate înregistrate de aparatul de marcat electronic fiscal şi/sau în registrul special la data şi ora efectuării controlului, agentul economic va fi primi o amendă cuprinsă între 2.000 şi 5.000 lei, iar dacă suma de bani nejustificată este mai mare de 1.000 lei şi mai mare de 1% din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate înregistrate de aparatul de marcat electronic fiscal şi/sau în registrul special la data şi ora efectuării controlului, amenda va fi cuprinsă între 25.000 şi 30.000 lei.

Două sancţiuni = suspendarea activităţii

În afară de amenzi, Executivul a stabilit şi o sancţiune mai dură, respectiv suspendarea activităţii operatorului economic la unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, pentru 30 de zile, începând cu cea de-a doua sancţiune aplicată la aceeaşi unitate într-un interval de 24 de luni. Totuşi, Guvernul îşi demonstrează generozitatea” cu cei prinşi că n-au gestionat legal bacşişurile şi este de acord cu achitarea a jumătate din minimul amenzii, în cazul în care contravenientul achită amenda în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comuncării acestuia.

De ce era nevoie de “Ordonanţa Bacşişului”?

- În prezent, pe bonul fiscal nu sunt evidenţiate sumele încasate de la clienţi, în plus, cu titlu de bacşiş, aceste venituri nefiind fiscalizate.

– În practică, organele de control au dificultăţi în a distinge dacă sumele găsite în plus la locul de desfăşurare a activităţii reprezintă contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate către populaţie, pentru care nu au fost emise bonuri fiscal, sau sunt sume lăsate voluntar de clienţi, sau restul dat de vânzător clientului şi nepreluat de acesta.

– Având în evdere că, în ţara noastră bacşişul reprezintă o practică întâlnită frecvent, în special în sfera serviciilor, se impune legiferarea conţinutului economic al acestuia şi stabilirea regulilor fiscal de înregistrare a acestuia prin modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparatele de marcat electronice fiscale.”

(Sursa: Nota de fundamentare – Ministerul Finanţelor Publice)

Cum va fi impozitat bacşişul?

Impozitarea propusă vizează:

– Impozitarea bacşişului ca profit al operatorului economic în cazul în care acesta nu se distribuie salariaţilor (16% sau 3% în cazul microîntrepridnerilor);

– Necupridnerea bacşişului în sfera TVA;

– Impozitarea la nivelul angajatului cu 16% impozit pe venit din alte surse, prin reţinerea la sursă, în cazul în care bacşişul se distribuie salariaţilor;

– Necuprinderea în baza de impozitare a contribuţiilor sociale şi a contribuţiilor sociale de sănătate . deci netaxarea din acest punct de vedere al contribuţiilor sociale”.

(Sursa: Nota de fundamentare – Ministerul Finanţelor Publice)

 

Distribuie acest articol

Submit to DeliciousSubmit to DiggSubmit to FacebookSubmit to Google PlusSubmit to TwitterSubmit to LinkedIn
Ultima modificareMiercuri, 22 Aprilie 2015 22:14
Login pentru a posta comentarii

Sighisoara