Log in

10 Mai, Sărbătoare Naţională

Ziua de 10 Mai, Ziua Regalităţii marchează trei momente importante din istoria României, respectiv începutul domniei lui Carol I, Independenţa de stat şi încoronarea primului rege al ţării.

Din aprilie anul acesta, printr-o decizie a Camerei Deputaţilor, ziua de 10 Mai este şi zi de sărbătoare naţională.

Ziua de 10 Mai îşi capătă relevanţa încă înainte de 1866. De exemplu, în 1848 s-a instituit la 10 mai (stil vechi; 22 mai stil nou) Comitetul Revoluţionar din Vlahia compus între alţii din Nicolae Bălcescu şi Ion Heliade Rădulescu, al cărui Program din 22 de articole urmărea emanciparea şi împroprietărirea clăcaşilor, dar şi declanşarea revoluţiei în Valahia. Tot la 10 mai stil vechi, zece ani mai târziu, începea Conferinţa reprezentanţilor celor şapte puteri de la Paris, privind organizarea Principatelor Române ale Moldovei şi Valahiei. Convenţia de la Paris, care cuprindea rezultatul acestor dezbateri, a fost legea fundamentală a Principatelor, până la impunerea, de către Alexandru Ioan Cuza, a revirimentului său în organizarea statală. Una dintre prevederile Convenţiei urmărea înfiinţarea, la Focşani, a Comisiei Centrale, care urma să elaboreze legile comune celor două Principate. Comisia şi-a început activitatea tot pe 10 mai, în 1859.
Ce a ridicat însă ziua de 10 Mai de la rangul la zi importantă, la cel de Zi Naţională?

Iată ce, în cuvintele lui Vasile Alecsandri:

A venit din munţi un vultur
Şi ne-a zis: – „Români Eroi,
Ştiu un prinţ viteaz şi tânăr
Ce-ar veni cu drag la voi.
Dacă-l vreţi vi-l dau ca Vodă.”
Noi cu toţii: – „Să ni-l dai.”
Şi ne-a dat pe vodă Carol,
Într-o zi de 10 Mai.

Şi-a venit vulturul iară,
Şi ne-a zis: – „Popor Român,
Eşti viteaz, de ce mai suferi
Jugul unui neam păgân?
Fă-te liber, dezrobeşte-ţi
Mândra ţară care-o ai”.
Şi noi liberi ne făcurăm
Într-o zi de 10 Mai.

Vulturul venit-a iarăşi
Şi ne-a spus: „Popor Român,
Aţi luptat cumplit la Plevna
Duşi în foc de-al vostru Domn.
Vrednic e să-l faceţi Rege,
Într-o ţară ca în rai.”
Şi noi Rege îl făcurăm
Tot în zi de 10 Mai.

Zece Mai ne-a fi de-a pururi
Sfântă zi, căci ea ne-a dat
Domn puternic ţării noastre
Libertate şi Regat.
Ridicaţi cu toţii glasul
De prin şesuri, de prin plai,
Să trăiască România
Ura! pentru 10 Mai!

La 10 Mai 1866, Principele Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen intra în Bucureşti, prin Băneasa, unde i se înmânează cheia oraşului, odată cu rostirea jurământului următor:
Jur de a fi credincios legilor ţării, de a păstra religiunea României precum şi integritatea teritoriului ei, şi de a domni ca Domn constituţional.”
Mai departe, Carol, care nu venise singur ci alături de Principesa Elisabeth Pauline Ottilie Luise zu Wied, viitoarea Regină Elisabeta a României, merge la Mitropolie unde primeşte binecuvântarea din partea Mitropolitului Ungrovlahiei. Proclamat Domn al României, Carol caută în primul rând să obţină confirmarea statutului său pe plan internaţional, în scopul păstrării unităţii României în faţa dorinţelor antagoniste ale Marilor Puteri. Cea mai importantă călătorie internaţională pe care o face în prima parte a domniei are loc la Istanbul, unde îşi asigură obţinerea firmanului de confirmare din partea Sultanului, care rămânea oficial suzeranul Principatelor Unite. Însă Carol nu a aşteptat mult pentru a obţine independenţa. În contextul războiului ruso-turc, la 10 Mai 1877, România îşi declară Independenţa faţă de Imperiul Otoman, alăturându-se Imperiului Rus în ofensiva peste Dunăre. Pentru România, punctul culminant al războiului l-a constituit Asediul Plevnei , fortăreaţă care era ţinută de otomani cu furie, în faţa forţelor ruseşti demoralizate. La iniţiativa Împăratului Rusiei, Carol I a preluat comanda trupelor asediatoare, cucerind reduta Griviţa. Asediul a durat aproape şase luni, izbânda arătându-se numai după tăierea liniilor de aprovizionare ale inamicilor. La finalul războiului, faptele de vitejie ale românilor au fost recunoscute de Marile Puteri reunite în cadrul Congresului de la Berlin (1878), ocazie cu care Independenţa noastră a fost consfinţită. Independenţa a fost un motiv de bucurie pentru români, nu doar simbolic ci şi economic. În numai câţiva ani, economia României, bazată în special pe producţia agrară, a crescut necontenit, dând speranţă şi energie oamenilor. Mândria, sentimentul stabilităţii, combinat cu noile invenţii care ajungeau repede şi în România, dădeau viaţă speranţei că totul va merge spre mai bine. Acesta este şi mesajul pe care românii l-au trimis lumii la 10 mai 1881, când se proclamă Regatul, iar Carol I este încoronat Rege, alături de Regina Elisabeta, pe capetele lor fiind aşezate Coroanele făurite din oţelul unui tun cucerit de la turci în timpul Războiului de Independenţă. Iată cum se împlinesc cele trei momente ilustrate de Alecsandri în poezia sa, care până în 1947 era una dintre poeziile de bază ale şcolarilor români, alături de Imnul Regal (Trăiască Regele), pe versuri scrise tot de Vasile Alecsandri şi muzica de Eduard Hübsch, care ulterior a fost inclus de George Enescu în Poema Română.
Semnificaţia zilei de 10 Mai fiind astfel înscrisă în istorie pentru totdeauna, s-a încetăţenit obiceiul de a o îmbogăţi şi cu alte momente marcante plănuite special pentru această zi. Astfel, de exemplu, în 1887 se promulgă Codul Comercial, preluat după modelul italian. În 1903 are loc dezvelirea statuii lui Ion C. Brătianu în Piaţa Universităţii din Bucureşti, opera artistului Ernest Dubois (Ion C. Brătianu fiind membru în Comitetul Revoluţionar de la 1848, cu care acest volum începe). În 1906 apare ziarul Neamul Românesc sub pana lui Nicolae Iorga. În 1918 este adoptată Legea de organizare a personalului administraţiei poştelor, telegrafelor şi telefoanelor din Vechiul Regat. Şi Familia Regală adoptă această practică, astfel fiind celebrată la 10 mai 1921 căsătoria Principelui Carol al României (viitorul Carol al II-lea) cu Principesa Elena a Greciei, viitoarea Regină Mamă Elena. Mai târziu, în 1939 se inaugurează în Piaţa Palatului, între Palat şi Fundaţiunea Carol I (actualmente Biblioteca Centrală Universitară), statuia Regelui Carol I călare, care a rezistat pe acest amplasament până în 1948, fiind creaţia sculptorului Ivan Mestrovici. O variantă a acesteia poate fi admirată din nou astăzi în aceeaşi locaţie.
10 Mai, prin însemnătatea sa, devine automat şi Zi Naţională a României, fiind sărbătorită an de an, cu fast şi voioşie, până în 1947. În 1948, 10 Mai a fost ştearsă din calendarul oficial, fiind înlocuită cu 23 august. După 1989, 10 Mai devine mai întâi un punct focal. Este momentul în care sentimentele celor care doresc restaurarea Monarhiei se pot exprima, în vâltoarea socială şi politică a anilor ’90. Un singur gol rămânea. Din punct de vedere oficial, ziua de 10 Mai exista până ieri doar într-un colţ uitat de vreme, şi anume în Legea Nr. 77/1999 şi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului Nr. 11/1998, care o consacră ca Zi a Ordinului Naţional Steaua României. Aşa a ajuns 10 Mai să fie o zi oficială a statului republican, fiind recunoscută ca zi de instituire a Ordinului Naţional Steaua României. Din legile menţionate reiese că în această zi, la Palatul Cotroceni ar trebui organizată o recepţie la care să fie invitate persoanele care au primit acest Ordin, pentru a se cunoaşte şi a sărbători cu demnitate realizările care i-au recomandat pentru această onoare.
În schimb, anual la 10 Mai, Palatul Elisabeta găzduieşte un Garden Party, unde toţi cei care au avut, peste an, legătură cu activităţile Familiei Regale, sau care au sprijinit idealurile Coroanei, sau care au avut o poziţie publică în societate demnă de recunoaştere, sunt invitaţi pentru a sărbători trecutul demn al ţării noastre, dar şi viitorul pe care chiar ei îl construiesc.
Ziua de 10 Mai şi-a primit din nou locul cuvenit între zilele simbolice ale Statului şi naţiunii române.

Casa Regală a României organizează pe 10 mai, cu prilejul Zilei Regalităţii, evenimente speciale pentru a marca această sărbătoare. Printre acestea se numără Maratonul Regal, care a început de la Palatul Elisabeta, având un traseu de 10,5 kilometri. Startul a fost dat la ora 8.00, de Principele Nicolae, şi se desfăşoară în zona Bd. Kiseleff – Piaţa Victoriei – Bd. Aviatorilor – Parcul Herăstrău – Şos. Bucureşti – Ploieşti.

În jurul prânzului, Familia Regală urmează să depune flori la statuia Regelui Carol I din Piaţa Palatului Regal. La ceremonie participă Principesa Moştenitoare Margareta, Principele Radu, Principesa Maria şi Principele Nicolae.

Începând cu ora 17.00, grădina Palatului Elisabeta va găzdui, pentru cel de-al șaselea an consecutiv, evenimentul Garden Party. La eveniment vor participa şase mii de invitaţi, din toate judeţele ţării, dar şi din Republica Moldova. Vor fi prezente personalităţi politice, din mediul academic, cultural, ştiintific şi politic, personalităţi ale societăţii civile şi mediului de afaceri, reprezentanţi ai Corpului Diplomatic şi ai clerului.

La fel ca în anii precedenți, Yakerii Acrobați își vor da concursul, survolând Palatul Elisabeta. Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale va susține un concert în grădina palatului.

La eveniment vor lua parte Alteţele Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta, Principele Radu, Principesa Maria şi Principele Nicolae.

Distribuie acest articol

Submit to DeliciousSubmit to DiggSubmit to FacebookSubmit to Google PlusSubmit to TwitterSubmit to LinkedIn
Ultima modificareDuminică, 10 Mai 2015 12:34
Login pentru a posta comentarii

Sighisoara